Mişcarea peste prag este legată de trendul regional, dar şi de aşteptările ca tranşa de împrumut de la Fondul Monetar Internaţional să fie amânată.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, crede că a treia tranşă va fi, cel mai probabil, amânată. “O astfel de amânare nu este înglobată în prognoze, dar ea face parte acum din aştepările pieţei. Piaţa se aşteaptă deja la o astfel de amânare, chiar dacă mulţi nu şi-au revizuit prognozele de curs. Nici noi nu am făcut-o deocamdată, avem în continuare o estimare de 4,15 lei pentru un euro pentru finele anului.
Pentru că este extrem de neclar ce se va întâmpla la alegeri, cum va fi noul guvern. După alegeri se poate întâmpla orice. Dar cred că FMI nu va mai fi la fel de flexibilă. Cel mai probabil, va cere o creştere a taxelor. Nici nu se poate altfel. Au fost mai mult decât flexibili cu noi, dar nu am făcut nimic, nu am adoptat legile pe care trebuia să le adoptăm, nu am redus cheltuielile bugetare. Vacanţa neplătită a picat. În condiţiile astea, o să avem deficit peste 8%”, explică Dumitru.
În schimb, Vlad Muscalu, senior economist al ING, spune că presiunile de depreciere există în orice variantă. “Această ipoteză, că nu primim la timp a treia tranşă, nu reprezintă un scenariu în sine pentru noi. Avem mai multe scenarii, iar amânarea celei de-a treia tranşe face parte din scenariul de risc, care nu este, însă, scenariul nostru de bază. Totuşi, şansele acestui scenariu de risc au crescut considerabil în ultima perioadă, din cauza crizei politice şi a tuturor implicaţiilor care ar putea rezulta de aici. Nu avem prognoze de curs pentru toate scenariile, avem doar o prognoză de bază şi ea este de 4,5 lei pentru un euro la finele anului. Dar nu este exclus, dacă situaţia se înrăutăţeşte, să vedem cursul la peste 4,5 lei la sfârşitul acestui an”, comentează Muscalu.
Gunter Deuber, analist Deutsche Bank, crede că leul se va întoarce, totuşi, în jurul nivelului de 4,3 unităţi/euro. “Considerăm îngheţarea următoarei tranşe şi acordarea mai rapidă a celei de după drept un scenariu realist. În primul rând, FMI ar putea transmite un semnal de alarmă printr-o asemenea decizie, fără a afecta prea mult România – FMI a făcut acelaşi lucru cu Letonia, din pricina lipsei reformelor promise şi absenţei unui guvern funcţional. Credem că, în cazul în care FMI nu va elibera tranşa, repercusiunile asupra pieţelor financiare şi asupra cursului de schimb RON/EUR dincolo de câteva zile, 1-2 zile, de slăbire, vor fi limitate. În primul rând neacordarea tranşei nu va crea riscuri imediate privind finanţarea externă a României. Estimarea este că la finele anului cursul RON/EUR va fi în jur de 4,30. O slăbire temporară a monedei româneşti, generată de ştirile negative legate de misiunea FMI în România, ar putea duce temporar cursul la 4,35-4,40”, anticipează Deuber.
Acelaşi scenariu este anticipat şi de Gyula Toth, analist UniCredit. “Este plauzibil ca FMI să decidă o întârziere a acordării tranşei, dar în niciun caz nu credem că se va întâmpla ca acordul să fie suspendat. FMI a anunţat iniţial că va veni în România după ce va fi instalat noul guvern, apoi a revenit asupra acestei decizii. S-a mai întâmplat şi în alte ţări ca FMI să întârzie eliberarea unei tranşe. Impactul asupra cursului nu va fi semnificativ. Banca Naţională a României are resursele necesare pentru a menţine cursul. Pentru finele anului estimăm un curs de 4,30.”
Există însă şi scenarii mai volatile: “Estimăm că la finele anului 2009 cursul RON/EUR să fie de 4,20, dar această previziune se bazează pe scenariul că toate tranşele împrumutului FMI sunt acordate. O decizie a FMI de a îngheţa următoarea tranşă va induce presiuni negative asupra cursului. Estimăn că anul viitor cursul se va deprecia la 4,50, dar dacă situaţia politică se deteriorează există riscuri pentru o depreciere şi mai accentuată – ne putem imagina chiar o cădere la 4,75”, spune Neil Shearing, economist la Capital Economics din Londra.
“O deteriorare a bunei cooperări dintre România şi FMI împreună cu problemele politice de la Bucureşti vor afecta negativ leul. Misiunea Băncii Centrale ar putea fi îngreunate. Într-un asemenea scenariu cursul ar putea ajunge la 4,40-4,50, dar trebuie ţinut cont şi de evoluţiile economice internaţionale, în special a apetitului pentru risc pe pieţele internaţionale”, spune şi Miroslav Plojhar, economist pentru Europa de Est al JP Morgan.
Gaëlle Blanchard, analist Forex pentru pieţele emergente al Société Générale, merge însă pe un scenariu minimal. “Dacă situaţia politică se va deteriora şi mai mult după alegeri, iar relaţia României cu FMI se va tensiona, ne aşteptăm la o depreciere a monedei naţionale. Cursul ar putea ajunge, în acest scenariu, la finele anului, aproape de 4,30, maximul atins de altfel în primul trimestru 2009, poate mai mult în funcţie de anumiţi factori externi. În acest moment, estimăm un curs de 4,20 pentru finele anului.”
“O întârziere a următoarei tranşe va aduce, probabil, noi presiuni de depreciere asupra leului. Trebuie spus că toată această instabilitate politică, care ar putea întârzia banii de la FMI, ar putea avea efecte negative asupra cursului de schimb, chiar dacă Banca Naţională se străduieşte să ţină leul în echilibru. Totuşi, nu avem o prognoză privind nivelul cursului de schimb la finele acestui an”, spune şi Andrew Colquhoun, director Emerging Europe Sovereigns în cadrul agenţiei de rating Fitch.
