Fonoteca Radio România va fi digitalizată, într-o epocă în care radio-ul ţine pasul cu noile media

Constantin Noica, digitalizare, epoca, Mircea Eliade, Nichita Stănescu, pas, radio, SRR, Tudor Arghezi

Cu doi ani în urmă, Radiodifuziunea Română, asumându-şi pe deplin rolul de creator, difuzor şi păstrător de cultură, a lansat public Apelul pentru salvarea memoriei Radioului, solicitând opiniei publice să i se alăture în lupta pentru salvarea celei mai vechi arhive media din România. Ca urmare a acestui apel au fost obţinute peste 1500 de semnături aparţinând personalităţilor din diverse domenii ale vieţii culturale, sociale şi politice, precum P.F. Pr. Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, preşedinţii Comisiilor pentru Cultură din cele două Camere ale Parlamentului de atunci, Răsvan Popescu, Preşedinte CNA, Andrei Pleşu, prof. dr. acad. Răzvan Theodorescu, acad. Dan Berindei, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, sau Ion Lucian. Comisiile reunite de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat alocarea unor fonduri Societăţii Române de Radiodifuziune din bugetul de stat pe anul 2008, în care a fost inclusă şi suma de patru milioane cinci sute cinzeci mii lei, necesară achiziţionării de aparatură pentru transpunerea în format digital a Fonotecii de Aur a Radiodifuziunii.

Astfel, în prima parte a anului 2010 urmează să înceapă procesul de digitalizare propriu-zis, care se va desfăşura pe o perioadă de 15 ani. Lansarea oficială a digitalizării primului document din Arhiva de Aur a Radioului Public va avea loc pe 1 noiembrie 2009, la ora 11.00, la Centrul de Presă al Radiodifuziunii Române, în ziua împlinirii celor 81 de ani ai Radio România.

Reporter: În ce măsură comunicarea radioului naţional a depăşit paradigma clasică, cum sunt folosite noile tehnologii?

Ruxandra Săraru: Noile tehnologii de comunicare sunt folosite la maximum. Aici sunt avantajată pentru că media de vârstă a echipei de la serviciul de comunicare este de 25 de ani. Având în vedere că şi radioul s-a schimbat foarte mult, că anul acesta am lansat noile stream-uri ale SRR, cu care ne mândrim, comunicarea trebuie să meargă în pas cu modernizarea SRR, cu modernizarea societăţii româneşti, şi să tentăm secolul XXII.

R: Încercaţi să atrageţi mai mulţi tineri?

R.S.: Asta e marea noastră provocare – să atragem tineri, pentru că e un segment pe care ni-l dorim cât mai aproape. Trebuie să fiu conştientă de faptul că, de fapt, chiar dacă suntem lider de audienţă pe plan naţional, urban şi pe Bucureşti de cel puţin două valuri de audienţă, mai avem multe de făcut şi trebuie să recuperăm tinerii care s-au îndreptat în ultimii 15 ani foarte mult spre posturile comerciale. Avem însă semnale foarte bune pentru că s-a schimbat foarte mult media de vârstă, componenta socială şi demografică a publicului nostrul s-a schimbat, pentru că din toamna aceasta am intrat pe un sistem modern de playlist pe postul nostru fanion, Radio România Actualităţi şi cred că avem şansa să îi atragem foarte mult.

Avem două posturi în care avem încredere Radio 3Net „Florian Pittiş” şi radio Kids Radio pentru copii care au invadat spaţiul virtual cu tonicitatea acestor tineri extraordinari care lucrează acolo şi care atrag foarte mulţi tineri. Şeful compartimentului New Media şi redactorul şef al celor două posturi online, Florin Dumitru, este un tânăr care trăieşte în mileniul 3 şi împreună cu trupa lui ne atrag şi pe noi, cei mai maturi, în aventura tehnologică a secolului XXI.

R: Care este media de vârstă a ascultătorilor Radio România?

R.S.: În momentul de faţă avem o medie între 45 şi 55 de ani, dar cu foarte multe intrări de public foarte tânăr, mai ales pe cele două canale online, care sunt utilizate exclusiv de tineri, sau de cei care au spirit tânăr. Şi la celelalte posturi radio avem intrări de persoane foarte tinere pe care ne bazăm. Ascultătorii ne fac să încercăm să fim mai buni, chiar şi la 81 de ani câţi o să împlinim în curând. Încercăm să fim în pas cu tinerii pentru că dacă nu eşti în pas cu tinerii pierzi trenul audienţiei, dar nu îi uităm nici pe cei vârstnici.

R.: Cum apreciaţi mandatul de până acum al Mariei Ţoghină?

R. S.: E un mandat de om tânăr, determinat să facă ceva, un mandat în care s-au produs foarte multe schimbări în radiodifuziunea română, în acord cu societatea în care trăim şi, aici trebuie să fiu subiectivă, un mandat în care s-au produs multe schimbări în viaţa mea personală pentru că sub mandatul doamnei Ţoghină am devenit director al direcţiei de comunicare şi marketing a SRR. Noi, ca management ne mândrim cu ceea ce facem, dar îi lăsăm pe ceilalţi să ne dea calificative şi posteritatea să ne analizeze.

În urma procesului de digitalizare şi a valorificării patrimoniului cultural al Fonotecii radio, publicul va putea avea acces la documente, înregistrări audio şi manuscrise semnate de nume importante ale culturii româneşti din perioada interbelică şi până în prezent. Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Eugen Lovinescu, Constantin Noica sunt numai câteva din numele sonore care vor prinde viaţă prin concepte editoriale moderne.