Ministerul Sănătăţii a pregătit un proiect de ordin, prin care se intenţionează modificarea ponderii preţului primului generic în preţul medicamentului original, de la 65% la 70%. Acest lucru va duce la o creştere a preţului medicamentelor generice. De asemenea, noul act normativ renunţă la referenţierea preţului medicamentului princeps faţă de cel al primului generic, care, conform reglementărilor anterioare, trebuia să fie mai mare cu cel mult 35% decât preţul medicamentului generic.
Versiune a medicamentului original, medicamentul generic este mai ieftin şi apare pe piaţă după ce expiră patentul. Totuşi, preţul medicamentului original va fi în continuare reglementat de autorităţile locale şi va fi stabilit ca medie a celor mai mici preţuri din trei state din Europa. Aici intervine, de fapt, o altă modificare, în condiţiile în care în primăvară s-a stabilit ca preţul medicamentelor comercializate în România să fie stabilit la nivelul preţului cel mai mic al medicamentului la nivel european.
“Oricum era aşteptată o creştere a preţurilor în urma actualizării la curs, la care se adaugă acest ordin, cu trei elemente ce ar putea conduce la creşteri de preţ: nu mai e 65%, ci 70%, nu mai e preţ minim european, ci media din trei state cu cele mai mici preţuri, şi dispare noţiunea de medicament princeps şi referenţierea acestuia, astfel că producătorul va putea menţine preţul ridicat şi după apariţia medicamentului generic”, explică Dragoş Dinu, partener Link Resources, divizie de consultanţă specializată pe acest domeniu a NNDKP.
Potrivit lui Dinu, o estimare a impactului acestor modificări într-un procentaj de creştere a preţurilor este încă prematură, deoarece implică o analiză detaliată şi specifică. O altă măsură cu impact de creştere a preţurilor la medicamente, de astă dată aşteptată şi cunoscută, este recalcularea preţurilor la medicamente pe baza cursului de schimb preconizat pentru bugetul de anul viitor. În condiţiile în care în acest an medicamentele de import, care formează 80% din piaţă, au fost decontate la un curs de patru lei pe euro, iar cursul real a depăşit 4,3 lei/ euro, producătorii de medicamente s-au confruntat deja cu pierderi din diferenţa de curs. Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză, la acest moment cursul de schimb este estimat la 4,2 lei/euro, dar acesta a fost devansat deja de cursul actual din piaţă.
Conform lui Dan Zaharescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM), adoptarea noului ordin nu va duce la scumpirea medicamentelor, care oricum e reglementat de autorităţile române, ci elimină dubla referenţiere dintre medicamentul original şi cel generic (n.red. – respectiv faptul că primul generic nu putea fi mai scump decât 65% din original, iar originalul nu putea fi mai scump cu mai mult decât 35% decât primul generic).
“Este o măsură corectivă, care elimină anomalia dublei referenţieri introduse anterior. Reglementările adoptate în acest an i-au afectat inclusiv pe producătorii români, care s-a dorit să fie protejaţi, pentru că vânzările acestora au scăzut cu 40% în iunie 2009 comparativ cu iunie 2008”, a declarat pentru Business Standard şeful ARPIM. Potrivit acestuia, noul proiect de ordonanţă minimizează riscul importurilor paralele, care presupun reexportul unor medicamente din pieţele unde preţurile acestora sunt mai mici, precum România, în pieţe cu preţuri mai ridicate, ceea ce reduce oferta de medicamente locală. Fenomenul este legal în statele UE şi este practicat de distribuitori, iar producătorii de medicamente nu pot refuza aceste comenzi.
O problemă pe care şeful ARPIM o consideră de maximă importanţă este faptul că, în prezent, autorităţile decontează, pentru medicamentele compensate şi gratuite, preţul celui mai mic generic din piaţă, şi nu preţul medicamentului care face un volum semnificativ din piaţă. “E absolut inadmisibil ca autorităţile să deconteze preţul unor medicamente care fac 1-2% din volumul pieţei; ar trebui să facă minimum 30% din piaţă”, consideră Dan Zaharescu.
În acest an, piaţa farmaceutică locală a fost bulversată de o serie de schimbări, ce au început cu scoaterea distribuitorilor de sub riscul valutar, reducerea preţului la medicamentele din import cu 10% de la 1 aprilie şi stabilirea lor la nivelul minim european, referenţierea preţului genericelor şi a medicamentelor originale de la 1 iulie şi introducerea clawback-ului din această toamnă, care reprezintă o suprataxare, cu procente între 5% şi 11% din vânzări, a producătorilor de medicamente.
Măsura a fost dictată de constrângerile bugetului de sănătate, care a ajuns în toamnă la un deficit de 2,8 miliarde de lei, fiind în imposibilitatea de a mai plăti medicamentele. Acestea au fost rostogolite către bugetul de anul viitor, prin credite de angajament. În condiţiile în care statul nu mai poate plăti către farmacii medicamentele compensate, acestea sunt expuse falimentului, pentru că cea mai mare parte a pieţei este constituită de acest segment. Organizaţiile farmaciştilor apreciază că jumătate dintre farmacii ar putea intra în faliment în următoarele luni.
