Reprezentanţii FMI, care s-au întâlnit ieri cu sindicatele şi patronatele, au precizat că nu au luat încă o decizie referitoare la data eliberării celei de-a treia tranşe din împrumutul acordat României, acest lucru depinzând de modul în care autorităţile de la Bucureşti îşi vor îndeplini sarcinile cerute de instituţia financiară internaţională. Membrii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) susţin însă că, deşi nu au precizat o dată sau un termen clar, din discuţii a reieşit că este posibil ca tranşa să fie amânată. “Reprezentanţii FMI au spus că acordul va continua, dar că este posibil să apară unele întârzieri. Noi (patronatele, n.red.) am propus ca Fondul să nu mai accepte ca următorii bani pe care îi va vira României să mai fie băgaţi în deficitul bugetar, ci să fie folosiţi în investiţii publice, pentru crearea de locuri de muncă. Cu doar 4,5 milioane de salariaţi, România nu poate susţine bugetul de pensii şi de asistenţă socială”, a explicat, pentru Business Standard, secretarul general al AOAR, Cristian Pârvan. Preşedintele Asociaţiei, Florin Pogonaru, a declarat, pe de altă parte, la finalul discuţiilor, că unele dintre problemele ridicate de FMI au fost cheltuielile mult prea ridicate în sectorul public şi reducerea acestora. “Fondul a insistat pe reducerea cheltuielilor bugetare, dar depinde de noi cum vom face acest lucru. Nu s-a vorbit despre disponibilizări în sectorul public, dar acestea pot fi o consecinţă a reducerii cheltuielilor. Toată lumea este de acord că în rândul bugetarilor este un exces de forţă de muncă şi că salariile sunt foarte mari la nivel de conducere şi trebuie reduse prin orice mijloc, iar asta poate să însemne îngheţare sau orice altceva”, a spus Pogonaru. Patronatele au arătat reprezentanţilor FMI că este “inacceptabil” ca salariul mediu din sectorul public să fie mai mare decât cel din sectorul privat, respectiv de 2.199 de lei, faţă de 1.758 de lei, în privat. Preşedintele AOAR a precizat că data la care România va primi următoarea tranşă de la FMI depinde de “cum se vor mişca” autorităţile de la Bucureşti.
Creşterea TVA, exclusă
Potrivit lui Pogonaru, reprezentanţii FMI au exclus varianta creşterii TVA-ului sau a altor taxe în 2010. În legătură cu evoluţia economiei, membrii misiunii de evaluare de la FMI au spus reprezentanţilor patronatelor că România va avea anul viitor o creştere economică în jurul valorii de 0,5-1%, dar că numărul şomerilor va continua să se majoreze. “Fondul estimează că ne vom încadra în ţinta de deficit pentru acest an, de 7,3% din PIB, precizând că, dacă nu ar fi făcut presiuni pentru a impune anumite măsuri de scădere a cheltuielilor, deficitul bugetar ar fi ajuns în acest an la 10%”, a explicat şi preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Ovidiu Nicolescu.
BNS: “Nu ne daţi banii!”
Deşi patronatele şi o parte din sindicate şi-au arătat îngrijorarea privind evoluţia economiei României în cazul în care Fondul nu acordă a treia tranşă din împrumut, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a cerut FMI să nu vireze următorii bani, pentru “a da o lecţie clasei politice”. “Trebuie să dăm o lecţie clasei politice, pentru că a adus România în această criză politică, şi am cerut FMI să nu se acorde cea de-a treia tranşă”, a afirmat Costin, la finalul discuţiilor. Potrivit sindicatelor, reprezentanţii FMI s-au arătat nemulţumiţi de faptul că Guvernul nu a adoptat cele trei legi – legea responsabilităţii fiscale, legea unitară a salarizării şi cea a pensiilor publice – pe care se angajase să le adopte în această perioadă.
FMI: “Renunţaţi la subvenţii”
Principalele puncte discutate de sindicate cu reprezentanţii FMI au fost reducerea vârstei de pensionare de la 65 de ani, aşa cum este prevăzut în proiectul legii pensiilor, la 63 de ani, modificarea grilei de salarizare din legea unitară sau posibilele disponibilizări de la stat. După întâlnirea cu sindicatele, FMI a stabilit însă, la Ministerul Muncii, ca vârsta de pensionare să rămână 65 de ani. Reprezentanţii FMI au mai cerut autorităţilor române să elimine subvenţiile la cele zece companii de stat monitorizate, potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei Tudor Şerban. Acesta a precizat că în 2010 cel mult trei firme mari vor mai primi subvenţii, respectiv C.N. a Huilei, CFR Călători şi Infrastructură. În privinţa Metrorex, care operează metroul bucureştean, secretarul de stat a explicat că această companie va trebui, probabil, “să-şi găsească soluţii interne”.
Tănăsescu: “Respectaţi-vă angajamentele”
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că Fondul caută soluţii pentru contrabalansarea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice pe care Guvernul se angajase să le ia astfel încât să respecte ţinta de deficit bugetar de 7,3% din PIB şi care acum nu mai pot fi aplicate, cum ar fi implementarea celor zece zile de concediu fără plată pentru personalul bugetar.
“Lucrăm să identificăm soluţii. De exemplu, atâta vreme cât la formarea bugetului nu s-a ţinut cont că o parte din banii pentru finanţarea deficitului vor veni de la FMI, există cheltuieli bugetare aferente dobânzilor la datoria publică ce se pot economisi. Mai sunt tot felul de cheltuieli, cofinanţări care în anumite proiecte nu au putut fi folosite. (…) Indiferent la ce concluzie se ajunge cu FMI, acum sau mai târziu, acordul va continua, iar finanţatorii externi sunt determinaţi să continue cooperarea pentru implementarea măsurilor potrivite în România. Banii de la FMI sunt importanţi, dar trebuie să vină când România îşi respectă angajamentele”, a spus Tănăsescu.
