Sunt însă şi regiuni în care preţurile s-au menţinut constante, cum se întâmplă în judeţele Dolj sau Călăraşi, după cum spun reprezentanţii asociaţiilor de producători, dar şi cazuri de majorare a acestora, precum în Teleorman. “Nu se vinde nimic, pentru că nu sunt bani în piaţă. Terenuri ar fi de vânzare, deoarece au intrat mulţi în faliment şi sunt nevoiţi să renunţe la tot. Oamenii sunt dezorientaţi, cei care sunt vând sunt obligaţi să o facă, pentru că trebuie să-şi plătească datoriile, altfel rămân fără casă. Dacă în Timiş se întâmplă aşa, unde era mai bine înainte, înseamnă că este rău’’, a declarat pentru Business Standard Viorel Matei, preşedintele asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Timiş.
Matei spune că sunt terenuri de vânzare, se şi negociază, dar totul cade atunci când se discută despre preţ. Dacă înainte preţul unui hectar de teren arabil era de 4.500-5.000 de euro, acum variază între 1.800 şi 3.000 de euro, în funcţie de zona unde este amplasat terenul. În regiune se află foarte mulţi investitori italieni; de altfel, judeţul Timiş s-a aflat în topul tranzacţiilor cu terenuri, numai italienii deţinând peste 100.000 ha. De asemenea, suprafeţe însemnate sunt deţinute de austrieci şi de belgieni. Există şi zone în care preţul a rămas neschimbat, cum este Doljul, unde se cumpără mai ales suprafeţe mici.
Constantin Iancu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţ, afirmă că preţul ajunge la 2.000-2.500 de lei pe hectar. Nici în Călăraşi, una dintre zonele cu terenurile cele mai fertile din ţară, care a atras şi investitori străini, nu sunt frecvente tranzacţiile cu terenuri agricole. “Nu prea am auzit despre tranzacţii în ultima vreme, au căzut. Faţă de anii trecuţi, nu se vinde nimic. Eu, unul, cel puţin nu am auzit despre aşa ceva’’, declară Sergiu Basamac, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Călăraşi. Acesta adaugă faptul că, pe vremea când terenurile din regiune erau la mare căutare, preţurile variau între 10.000 şi 20.000 de lei. Zona a atras investitori libanezi, dar şi francezi.
15% din terenuri, nelucrate în Teleorman
În acelaşi timp, în Teleorman, una dintre cele mai importante regiuni agricole din ţară, s-a înregistrat o majorare a preţurilor, în condiţiile în care 10-15% din suprafaţa totală arabilă a judeţului, care se ridică la 445.000 ha, nu se lucrează.
“Nu vinde nimeni. Dacă vrei să cumperi, te costă 4.000-5.000 de lei hectarul, faţă de 3.000-4.000 de lei înainte. Cine să cumpere, când numai costurile cu actele, cadastrul, intabularea etc. se ridică la 2.000 de lei’’, a precizat Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă Asomar din Teleorman.
Cu o suprafaţă totală de 14,7 mil. hectare de teren agricol, dintre care doar 9,4 mil. hectare reprezintă terenuri arabile, România este pe locul al doilea, după Polonia, în cadrul ţărilor central şi est-europene şi pe locul al şaptelea în UE-27, după Franţa, Spania, Polonia, Germania, Italia şi Anglia, cu o pondere de 8% în totalul suprafeţei agricole utilizate.
Cei mai mari agricultori din România sunt Culiţă Tărâţă, cu peste 60.000 hectare de teren arabil, Ioan Niculae, patronul InterAgro, cu aproximativ 50.000 de hectare, Adrian Porumboiu (Racova Com Agro Pan), cu aproximativ 40.000 hectare de teren agricol, Jihad El-Khali (Agro Chirnogi, din judeţul Călăraşi), care lucrează 30.000 de hectare, şi Mihai Anghel (Cerealcom Dolj), cu 25.000 hectare.
