Evoluţia pieţeo se datorează reorientării consumatorilor spre specialităţile de pâine care treptat vor înlocui franzela ieftină considerată în continuare un produs specific perioadei comuniste.
"Consumul de pâine (110 kg pe cap de locuitor) este încă ridicat faţă de media europeană, trendul de scădere va continua şi în următorii ani. Anul acesta putem vorbi de o reducere a consumului cu aproximativ 8% faţă de anul trecut, scădere care vine şi pe fondul diminuării bugetului consumatorilor ca urmare a crizei", a declarat pentru Business Standard, Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit şi Panificaţie (ROMPAN). În ultimii zece ani, consumul de pâine s-a redus cu zece kilograme pe cap de locuitor, ajungând la 108 kg-110 kg pe an, România aflându-se pe locul al treilea în topul celor mai mari consumatori din Europa după Albania şi Bulgaria, în condiţiile în care media europeană este de 78 – 80 kg/locuitor/an, potrivit datelor Rompan. Popescu afirmă că în ultimii ani, a avut loc o reorientare a consumatorilor spre specialităţile de pâine, care sunt relativ mai scumpe, ca urmare a procesului de producţie complex. Schimbarea tendinţelor de consum explică de altfel şi creşterea valorică a pieţei. "Excepţie face anul acesta când estimez că valoarea pieţei de pâine va stagna la nivelul celei de anul trecut, respectiv în jurul valorii de un miliard de euro", adaugă Popescu.
În acelaşi timp, românii au trecut la o alimentaţie mai raţională, iar fenomenul a luat amploare după ce au apărut cerealele pentru micul dejun, snacks-urile, alte produse de patiserie, produsele de import atrăgătoare, spune Popescu. Pe de altă parte, oficialii Pambac Bacău apreciază că în 2009, consumul naţional de pâine este relativ constant în volum, “însă pe termen mediu şi lung trendul va fi, cu siguranţă, unul de scădere".
“Creşterea în valoare a pieţei se datorează majorării ponderii deţinute în consum de specialităţile de panificaţie. Valoarea pieţei creşte şi pe seama modului de raportare a datelor analizate. Aceste date provin doar de la firmele serioase care, pe de o parte, înregistrează toată producţia fabricată, iar pe de altă parte, sunt şi cele care oferă o gamă sortimentală diversificată ce include pâini speciale, ambalate, feliate, cu reţete complexe, cu adaosuri de seminţe, germeni, tărâţe etc, produse care evident au un preţ mai mare", a precizat Alin Giurea, preşedintele Pambac.
Orientarea românilor către specialităţile de pâine este demonstrată şi de numărul din ce în ce mai mare de magazine specializate. Criza însă şi-a spus cuvântul şi pe acest segment. "Pe termen lung nu este deloc exclus să se majoreze cererea de specialităţi, însă anul acesta, pe fondul crizei, consumul de produse sofisticate cu valoare adăugată mare, respectiv cu grad ridicat de prelucrare, a scăzut cu aproximativ 20-25% faţă de anul trecut”, a precizat pentru Business Standard Gherghe Frâncu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Vel Pitar, unul dintre principalii producători interni.
Conform Rompan, pâinea albă rămâne în topul preferinţelor consumatorilor, peste 70% dintre orăşeni consumă acest sortiment, dar şi pâinea neagră, integrală sau cu adaosuri de cereale câştigă teren. Piaţa internă a produselor de morărit şi panificaţie se ridică la aproximativ doua miliarde de euro, din care pâinea reprezintă peste jumătate. Principalii producători sunt Vel Pitar, Titan, Dobrogea Grup şi Pambac. Primii doi au pe piaţa Capitalei o reţea importantă de magazine specializate. Şi Ana Pan a realizat investiţii semnificative pe acest segment.
În acelaşi timp au apărut şi patiseriile French Bakery, afacere începută în anul 2005 de familia Cismărescu şi stilista Venera Arapu, sau magazinele Paul.
