Domeniul IT&C a fost trecut cu vederea atunci când vine vorba despre propunerile privind componenţa Guvernului pe care le-au făcut ultimii prim-miniştri desemnaţi, Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă. Astfel, în propunerile celor doi demnitari privind ministerele care vor alcătui Guvernul, nu se regăseşte şi unul dedicat industriei IT&C, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) urmând a fi desfiinţat, segmentul de comunicaţii trecând, în acest context, în curtea Ministerului Transporturilor, aflat în administrarea lui Radu Berceanu.
O situaţie similară se regăsea înainte de anul 2000, după această dată, industria locală de IT&C găsindu-şi locul atât în guvernul Năstase, cât şi în cel condus de Călin Popescu Tăriceanu. Cu toatea acestea, şi anterior anului 2000 exista însă un minister al comunicaţiilor de sine stătător şi care nu se afla în completarea portofoliului unui alt minister.
O problemă cronică a societăţii informaţionale româneşti o constituie lipsa de strategie sustenabilă şi de sincronizare între iniţiative, spune Călin Mihai Rangu, CEO al IIRUC Service, parte a grupului IT austriac Raiffeisen Informatik, comentând situaţia actuală a industriei. Acesta a adăugat că lipsa unui minister nu va duce decât la creşterea forţelor centrifuge, stimulând o multitudine de intiaţive necorelate, reflectate într-o risipă financiară şi o perpetuare a problemelor sistemice existente.
“Sistemele IT ale unei ţări sunt direct corelate între ele, trebuind a standardiza tehnologii, interconectări, management al sistemelor. Lipsa unei mâini forte care să aibă drept de veto la acelaşi nivel cu cel al iniţiatorilor cerinţelor va determina o lipsă de corelare şi de coeziune”, precizează Rangu pentru Business Standard.
De aceeaşi părere este şi Marcel Borodi, CEO al grupului Brinel, furnizor de soluţii de infrastructură IT şi de soluţii de business şi cel mai mare jucător de profil din afara Bucureştiului, care spune că, atunci când un minister al IT-ului este condus de un demnitar cu putere politică, acest lucru se va răsfrânge pozitiv şi asupra domeniului. Altfel riscă să aibă iniţiative bune, dar neaplicate de către colegii din Guvern. “Ştiu însă că fără IT&C nu se poate în guvernare. Între primii cinci executivi, de regulă, o companie are şi un CIO (Chief Information Officer). Poate că mai ales o ţară cu un nivel mai redus de adopţie a IT-ului în administraţie are nevoie de un CIO. Acesta este un rol simplificat al ministrului IT&C. Industria locală de IT este puternic dependentă de investiţiile publice în IT&C. Aşadar, orice abatere de la strategie, fie şi prin întârzierea aplicării acesteia, duce la pierderi pentru toţi cetăţenii şi, în special, pentru industria IT&C”, argumentează Borodi.
ANIS: Vom protesta oficial pentru lipsa MCSI
Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) va face un protest oficial pentru a condamna lipsa MCSI din noua structură de guvern. “Cred foarte mult în existenţa şi în rolul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi, pentru faptul că nu este prevăzut în noua structură de guvern, vom face un protest oficial al asociaţiei”, a declarat Liviu Drăgan, preşedintele ANIS. Conform acestuia, lipsa MCSI este o mare eroare, chiar dacă este de acceptat ideea unui guvern cu un număr minim de ministere.
“MCSI ar trebui să elaboreze o strategie de informatizare, iar toate proiectele ar trebui să fie sincronizate acestei strategii. Toate proiectele mari ar trebui gestionate şi monitorizate de MCSI”, mai spune Drăgan. El consideră că o agenţie nu are puterea, în cadrul Guvernului, de a trata problemele cum ar face-o un minister de specialitate. “Este greu de crezut că o agenţie are forţa de reprezentativitate în Guvern şi de a face faţă unor ministere puternice”, a conchis preşedintele ANIS.
În plus, conform declaraţiilor publice ale demnitarilor, sectorul IT&C este prioritar strategic alături de agricultură, turism şi infrastructură rutieră, iar lipsa unei structuri administrative denotă lipsă de viziune strategică de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung, precizează Sofia Zainea, country communications manager la IBM România, subliniind şi o abordare diferită în plan local faţă de cel european, având în vedere că, la nivelul Uniunii Europene, există un comisar european pentru Societatea informaţională, care dispune de un aparat administrativ propriu.
De la începutul anului şi până la finele lunii octombrie, MCSI a derulat proiecte noi în valoare totală de 125 milioane de euro, finanţate atât din fondurile structurale, cât şi din contribuţia naţională. Potrivit reprezentanţilor MCSI, IT-ul românesc are alocate fonduri europene de 383 milioane de euro în perioada 2007-2013, la care se adaugă contribuţia României, de 86 milioane de euro.
