Guvernatorul va conduce operatiunile de piata ale BNR si se va ocupa direct de administrarea rezervei valutare, scrie Ziarul Financiar. Guvernatorul Mugur Isarescu a preferat sa preia personal coordonarea operatiunilor de piata valutara si monetara, directie aflata in mandatul trecut in portofoliul fostului viceguvernator Eugen Dijmarescu, dupa ce in locul acestuia Parlamentul l-a votat in mod surprinzator pe Bogdan Olteanu.
Potrivit ziarului Gândul: Banca Naţională a fost nevoită să dea bani bancherilor pentru ca statul să aibă de unde să împrumute bani de pensii şi salarii. Statul va avea bani de pensii şi salarii, deşi a pierdut tranşa de 2,5 miliarde de euro în total de la Comisia Europeană şi de la FMI. Consiliul de Administraţie (CA) al BNR a decis luni să înapoieze băncilor circa 1,2-1,3 miliarde de euro din rezervele valutare, pentru ca Finanţele să aibă de unde să se împrumute. CA al băncii centrale a redus rata rezervelor minime obligatorii (r.m.o.) la valută de la 30% la 25%, motivând decizia prin ratarea de către România a celei de-a treia tranşe de la CE, de un miliard, şi de la FMI, de 1,5 miliarde de euro.
Preţul gigacaloriei produse în centralele din România este mai mare cu 18% decât în Europa, notează Adevărul. Experţii spun că tarifele pentru consumatori ar trebui fie la jumătate faţă de cele din prezent, iar metodologia de calcul e necesar să fie revizuită. Preţul mediul al gigacaloriei produse în România este de circa 60 de euro, mai mare cu 18% decât media europeană, potrivit unui studiu realizat de compania internaţională de consultanţă AT Kearney. „Acest preţ generează o povară suplimentară semnificativă asupra bugetelor locale şi a celui de stat care subvenţionează preţul consumatorilor casnici, în timp ce industria românească suferă din cauza costurilor mai mari de producţie“, spun autorii studiului.
Persoanele cu vârste de peste 60 de ani nu au nici o şansă să fie acceptate pe listele de tratament în străinătate. Noul punctaj stabilit printr-un ordin al MS introduce criterii discriminatorii, care hotărăsc cine are dreptul să trăiască şi cine nu, informează Cotidianul. Selectia pacienţilor pentru tratamentele în străinătate plătite din fondurile Ministerului Sănătăţii (MS) se va face după noi criterii. Acestea au fost introduse prin Ordinul de ministru nr. 1.532/2009, semnat de secretarul de stat dr. Cristian-Anton Irimie şi publicat în Monitorul Oficial din 2 noiembrie. Potrivit fostelor reglementări, în cazul în care solicitările de finanţare depăşeau fondurile alocate, criteriile de prioritate erau trei: riscul vital legat de evoluţia bolii, beneficiul estimat pentru bolnav şi vârsta pacientului, fără a se intra în prea multe detalii. Ordinul nr. 1.532/2009 aduce însă criterii de prioritate clare, pe baza unui punctaj. Această nouă evaluare îi afectează de două ori pe pacienţii în vârstă: o dată când bolnavul a trecut de 60 de ani şi a doua oară la criteriul „beneficiul tratamentului estimat pentru societate“, deoarece nu se produc reintegrarea socială şi reinserţia profesională.
Bursa scrie că: În săptămânile ce au trecut, mai multe articole apărute în presa românească au scos în evidenţă o campanie organizată de ANAF pentru a confisca nu mai puţin de trei miliarde de euro de la cetăţenii români. Acest efort – o încercare de a „colecta retroactiv” sume de TVA despre care ANAF susţine că le datorează persoanele fizice, care au desfăşurat tranzacţii imobiliare între 2004 şi 2008 – a fost caracterizat, pe bună dreptate, drept „abuziv”, „neconstituţional” şi „disperat”. Dar „ignorant” ar fi un adjectiv la fel de potrivit, însă unul asupra căruia merită să ne oprim mai în detaliu, deoarece restul presei l-a ignorat de-a dreptul. Mai exact, acţiunile ANAF trădează o ignoranţă în economie pe care ne simţim datori faţă de noi înşine, de cititorii noştri şi, din păcate, de autorităţi să o explicăm.
