În ultimii 20 de ani alegerile libere au transformat dramatic Europa de Est, îndepărtând regimurile totalitare care au legat timp de multe decenii aceste ţări. A fost momentul când peste 116 milioane de oameni erau în sfârşit liberi pentru a merge în direcţii care nu erau dictate de Moscova, Marx, Lenin sau Stalin, ci de guvernele alese. Motivul pentru care am început aşa este că aţi fost observator internaţional pentru primele alegeri libere din Africa de Sud. Deasemenea aţi observat alegerile din 1997 din Albania, iar acum veţi juca acelaşi rol la alegerile prezidenţiale din România. Domnule ambasador, cum că şimţiţi în calitate de observator al schimbărilor pe care întreaga lume, şi mai ales ţările din Europa de Est în ultimii 20 de ani, de la căderea comunismului?
A fost cu siguranţa una dintre cele mai remarcabile situaţii pe care le-am analizat în viaţa mea. Am fost director general al radioului „Vocea Americii” în ultimii ani ai Războiului Rece şi imediat m-am familiarizat, din acea perspectivă, cu vieţile oamenilor care ascultau programele noastre şi ale radiourilor Europa Liberă sau Radio Liberty din Israel sau BBC. În ţările din Europa de Est care erau dominate de Uniunea Sovietică şi ţările din URSS, programele noastre erau ca o linie a vieţii pentru ei, asta am simţit. Şi să vedem prăbuşirea comunismului, căderea Zidului eliberarea a milioane de oameni a fost incredibil. Cine ar fi prezis aşa ceva, nimeni n-a făcut-o.
Prăbuşirea Zidului şi schimbările care au avut loc în atât de multe ţări sunt un lucru remarcabil, uimitor şi minunat pentru mine să văd aşa ceva. Şi apoi să particip ca observator la alegeri în Africa de Sud, aşa cum aţi menţionat. M-am dus în Africa de Sud, din partea ONU şi al Federaţiei Internaţionale a Sistemelor Electorale. Am participat timp de câteva săptămâni la pregătirea alegerilor. Ţara fusese dominată de un singur partid politic, exista o separare rasială, negrii nu votaseră până atunci decât în câteva circumstanţe excepţionale şi au fost alegeri foarte liniştite, au existat şi violenţe, dar foarte puţine. În general au fost alegeri fără violenţe. Am fost norocos să particip alături de generalul Obasanjo, care era şeful organizaţiei Africa Unită şi care mai târziu a devenit preşedintele Nigeriei şi cu Dave Dinkins, primarul de culoare al New-York-ului. Toţi trei ne-am deplasat la locurile de votare înainte de alegeri şi în ziua alegerilor. În Soweto, aveam trei locuri de votare pe care le observam şi unul în Swany Ville, care era lângă Johannesburg, şi era un loc relativ violent. Şi am observat cum s-au desfăşurat alegerile foarte liniştit, cu oamenii stând la coadă, fără corupţie sistematică sau fraude şi l-au ales, aşa cum ştim, pe Nelson Mandela, iar pe partidul care fusese în afara legii l-au alungat. A fost chiar remarcabil. Trei ani mai târziu am mers în Albania, în Tirana, am făcut echipă cu un avocat grec şi a trebuit să mergem în zona de sud a ţării lângă graniţa cu Grecia.
Am călătorit în vehicule blindate din cauza dificultăţilor din acea zonă, însoţiţi de soldaţi români şi ne-am cazat într-o bază militară părăsită care a aparţinut armatei albaneze, am stat în corturi şi soldaţii români ne-au apărat, chiar remarcabil. Am aşadar un ataşament faţă de România şi mă consider norocos să pot să fiu aici în ajunul unor alegeri istorice. Ceea ce se va întâmpla în următoarele două săptămâni, dacă va fi şi al doilea tur de scrutin va influenţa puternic viaţa din România şi mă bucur să fac parte din acest fenomen.
De ce numiţi aceste alegeri istorice ? De ce credeţi că alegerile prezidenţiale au acest atribut de a fi istorice?
Aceste alegeri sunt foarte importante. Economia voastră este în scădere, economia mondială suferă, este important ca investiţiile străine să fie readuse, ca noi investiţii să fie aduse din afară, iar stabilitatea politică este un factor esenţial pentru atragerea acestor investiţii, a jucat un oarecare rol în evaporarea investiţiilor străine de aici. Mesajul pe care îl vor transmite aceste alegeri va afecta pieţele financiare. Nu cred că România a fost jucătorul care trebuia să fie pe pieţele financiare de peste tot. Nu am văzut-o ca un jucător pe Wall Street, la Washington, la Londra şi ar trebui să fie, este important. În funcţie de ce se va întâmpla la aceste alegeri mesajul poate fi transmis într-un mod pozitiv, aducând bunăstare românilor.
Aveţi o ţară frumoasă, îmi place această ţară, dar trebuie să spun că sunt îngrijorat când aud că 40% dintre oamenii care au copiii care merg la şcoală, nu au bani pentru rechizite şi cărţi, şi că un procentaj enorm din populaţie trăieşte cu mai puţin de 3 dolari pe zi, este teribil. Vreau ca asta să se schimbe şi cred că oportunităţile pentru schimbare sunt ferme şi prezente şi se vor produce dar depinde de oameni. Oamenii trebuie să simtă o energie legată de aceste alegeri, trebuie să vină din propriul interes la vot şi să conştientizeze că realizarea propriului lor interes pe termen lung depinde de ei şi de votul lor. Cred că se va întâmpla acest lucru şi se va întâmpla fără fraude. Nu au fost fraude sistematice în Africa de Sud, deşi au fost multe oportunităţi, dar oamenii au fost atenţi şi nu s-a întâmplat. Cred că oamenii trebuie să fie atenţi şi aici.
Haideţi să rămânen la tema crizei economice şi la modul în care putem ieşi din ea. Cum ar trebui să arate un plan de revenire într-o democraţie tânără ca România?
Cred că elementele democratice, cum ar fi legile, sunt importante pentru că ele sunt recunoscute de pieţele financiare ca un element de stabilitate şi cred că ele reprezintă baza unei dezvoltări economice bune. Companii libere, reducerea dependenţei guvernului, care a fost o problemă în România, există prea multe persoane care depind de sectorul public şi o reducere a numărului de oameni care pot susţine asta. Toate acestea trebuie inversate după părerea mea. Nu sunt un expert în domeniu, dar nu aş vrea să îi spun unei ţări cum să se conducă, dar cred că sunt multe exemple din alte democraţii, cum ar fi SUA, din care România poate învăţa. Şi sper că asta se va întâmpla indiferent de cine va fi câştigătorul alegerilor prezidenţiale şi apoi preşedintele îşi va aduce oamenii lunii, iar aceştia vor împărtăşi valorile democratice şi vor avea un efect pozitiv asupra situaţiei din această ţară.
O să vă provoc să încercăm să ne întoarcem în trecutul dumneavoastră şi să vorbim despre un proiect. Puţini şi-ar fi imaginat dimensiunea la care conceptul de „libertate şi corectitudine” avea să ajungă şi recunoaşterea sa universală ca standard pentru calitatea alegerilor. Domnule ambasador, aţi scris o carte numită „Liber şi Corect”, după ce aţi fost observator internaţional la alegerile din Africa de Sud. De ce?
Pentru că am fost atât de surprins că o ţară care a fost dominată de un singur partid, atât de devotată unei ideologii, se poate schimba aşa cum a făcut-o permiţând oamenilor să participe la o democraţie despre care mulţi vorbeau la nivel teoretic dar la nivel practic nu era întâlnită prea des. Şi să fi eliberat de fraudă aşa cum au fost ei, iar şanse de fraude sistematice în Africa de Sud în aceea perioadă erau multe, puteau să o facă şi nu au făcut-o. Oamenii au fost cinstiţi, au avut o şansă de a-şi schimba societatea într-un mod corect şi au făcut-o. A fost o realizare remarcabilă. Gândiţi-vă la amărăciunea pe care o trăiau cei din Africa de Sud, albii pe de o parte, supăraţi pe populaţia de culoare, negrii de cealaltă parte furioşi după ani de represiune, au lăsat la o parte aceste furii şi s-au concentrat spre o pace care a fost surprinzătoare pentru toţi.
Ce asemănări aţi găsi, pe baza acestui concept de „Liber şi Corect”, dacă ne gândim la alegeri în general în întreaga lume?
Cred că există o tendinţă a naturii umane de a vrea să câştige cu orice preţ. Când avem un caz în care candidatul principal este ameninţat de pierderea unor alegeri şi în acelaşi timp are puterea de schimba ceva, cel mai probabil că va folosi această autoritate într-un mod necinstit. Nu spun că este şi cazul României, dar tentaţiile sunt mari . Şi populaţie trebuie să fie conştientă de asta. Când există o miză mare şi posibilitatea unei fraude este disponibilă şi aşteaptă să fie folosită, atunci probabil că va fi, eu la asta mă gândesc. Sigur precedentul istoric asta ne spune şi de aceea cred că oamenii trebuie să fie foarte vigilenţi pentru a preveni acest lucru. Principiul se aplică şi României la fel de bine ca oricărei alte ţări. Nu-i lăsaţi să vă copleşească! Spun că vor alegeri corecte, vor să aibă un guvern transparent, atunci cereţi-le asta!
Trăim în „Zona Periculoasă”. Vă întreb pentru că „Zona Periculoasă” este numele unele unei emisiuni radio a cărui gazdă sunteţi. Şi ca să folosesc o metaforă, care credeţi că ar fi zona periculoasă pentru o democraţie tânără aşa cum este cea din România când se formează?
Da cred că este o zonă periculoasă. Cred că acest concept de „Zonă Periculoasă” se aplică tuturor lucrurilor legate de conduita umană şi când mizele politice sunt atât de mari în orice ţară şi există posibilitatea unor schimbări în bine, dar există şi posibilitatea schimbărilor în rău, atunci oamenii trebuie să fie super alerţi şi trebuie să se gândească. Dacă vor o democraţie trebuie să o apere, să o preţuiască şi nu se va transforma în bine de la sine e nevoie de implicarea oamenilor. Sper ca acest lucru să se întâmple şi în România, ştiu că oameni sunt îngrijoraţi de viitor, şi de aceea e important să de dea atenţie acestor alegeri. Cred că aceste alegeri sunt foarte importante pentru viitorul acestei ţări şi pentru viitorul copiilor. Sunt mulţi oameni în această ţară care merită o viaţă mai bună şi ar trebui să analizeze atent candidaţii pentru a-şi dea seama care dintre ei le poate oferi o viaţă mai bună.
Care sunt semnele care ar trebuie să ne avertizeze faţă de lucrurile care pot afecta o democraţie?
Cred că unul dintre ele este corupţia. Corupţia guvernamentală este foarte răspândită în întreaga lume şi ea trebuie eradicată, dar nu va fi dacă oamenii nu cer asta. Şi trebuie să ceară cu toată convingerea. Orice candidat sau politician va spune că este de partea poporului, că se opune corupţiei şi uzului de putere, dar asta nu este neapărat adevărat. Sau poate este adevărat atunci când o spun, dar atunci când au ajuns la putere au aflat că puterea corupe şi puterea absolută corupe în mod absolut. Şi de aceea oamenii trebuie să fie foarte atenţi la asta. Ei vor un lider puternic, vor să creadă că liderul are intenţii bune în ceea ce-i priveşte şi poate că acest lider asta a şi făcut aşa în timpul ascensiunii, dar când a ajuns sus, indiferent în ce ţară, trebuie să adopţi o atitudine cinică faţă de ei , trebuie să ai un ochi vigilent şi să le ceri, nu să stai doar să asculţi ce spun ci să fi atent la ce fac.
Puterea corupe!
Domnule ambasador, ce vor alegătorii de la un candidat căruia îi dau votul lor?
Cred că vor o persoană cinstită, care va fi cinstită cu ei şi care le va pune interesele lor pe primul loc şi nu interesul personal sau al prietenilor săi. Cred că adesea asta se întâmplă cu politicienii din întreaga lume. Dar oamenii trebuie să ceară, trebuie să fie foarte atenţi şi vigilenţi.
Care ar fi lecţiile pe care le putem învăţa de la democraţiile mature, ca SUA?
Cred că democraţia a funcţionat foarte bine în SUA, are şi problemele sale fără îndoieală, pentru că este un produs uman cu bune şi rele, dar americanilor le place România, avem multe lucruri în comun. Sacrificiile pe care poporul român le-a făcut alăturându-se trupelor americane din Irak , de exemplu este un gest pe care americanii îl apreciază. Şi cred că atunci când am venit aici şi cum v-am spus am fost apărat de soldaţi români în Albania şi am văzut dorinţa de a se alătura trupelor americane şi există un sentiment cald ce vine din America spre România. Ştiu că ştiţi asta, am lucrat la Vocea Americii mulţi ani şi dumneavoastră aţi lucrat acolo o vreme aşa că avem experienţe comune şi de aceea ştiu că ştiţi că spun adevărul când vorbesc despre imaginea României în America. Nu toţi americanii, ştiu ce se întâmplă în restul lumii, dar cei care ştiu privesc România într-un mod pozitiv. România ne este partener şi vreau să reuşească democratic. Aţi străbătut un drum lung. Când mă gândesc unde era România acum 20 de ani şi lucrurile bune pe care le-a făcut şi eu vreau să continue. Sigur au fost şi derapaje, au fost unele economice dar vreau să se îmbunătăţească.
Aş vrea să mă adresez dumneavoastră nu din postura unui fost jurnalist, dar din postura unui ambasador, membru al diplomaţiei americane. România este între două forţe, pe de o parte Federaţia Rusă şi este membră a Uniunii Europene. Care ar trebui să fie politica externă când se găseşte în această postură?
Toate ţările trebuie să acţioneze pentru interesul propriu şi asta fac. Nu au nevoie de sfatul meu. Geografia afectează destinele în multe feluri. Rusia este un jucător important pentru România, aşa cum este şi pentru Statele Unite şi să ajungi la un echilibru între a menţine relaţii decente cu Rusia, şi cu SUA şi cu Vestul, nu este întotdeauna uşor de făcut. Astea sunt provocările leadership-ului şi sofisticării unui preşedinte. Mi se pare că o judecată pacifistă, înţelegătoare şi inteligentă este extrem de importantă. Aveţi nevoie de un lider care să fie capabil să menţină o relaţie cu Medvedev şi Putin şi cu preşedintele Obama şi Biden la Washington. Este alegerea românilor care este cea mai potrivită persoană pentru a ocupa acest post, dar mi se pare că ei ştiu cine este această persoană şi ar trebui să-şi urmeze instinctele.
Când conduceaţi radioul Vocea Americii aţi avut un conflict cu fostul şef al Agenţiei de Informaţii din SUA, Bruce Gelb, atunci când el a refuzat să difuzeze un interviu cu dizidentul chinez Fang Li Zhu. Vocea Americii este independentă prin lege, aţi spus, şi aţi difuzat interviul. Ce rol credeţi că ar trebui să joace presa într-o democraţie, mai ales în perioada alegerilor?
Presa este cea mai importantă pentru aspiraţiile democratice ale unui popor. Presa este cea care aduce poporului informaţiile nedistorsionate. În cazul lui Fang Li Zhu, el era un dizident celebru care trăise timp de un an în sediul ambasadei americane din Beijing pentru că se temea pentru viaţa sa. Acolo a fost apărat. Ulterior a fost eliberat de autorităţile chineze şi a fost încredinţat statului american. Cu un avion adus în secret a fost adus în SUA. Intenţia sa a fost de a se adresa Congresului şi asta a făcut. Divizia chineză de la Vocea Americii a vrut să transmită în direct acest discurs şi să-i ia un interviu. Directorul Agenţiei de Informaţii de la acea vreme a venit la mine, îmi era superior. Eu fusesem numit de preşedinte, aveam dreptul să menţin independenţa, dar el îmi era superior. Era aşa cum este în Statele Unite superior Procurorul General directorului FBI. Dar un director FBI care are curajul să-şi apere instituţia poate câştiga independenţă faţă de Procurorul General. Şi eu am simţit acest lucru faţă de Vocea Americii. Am fost contactat şi mi s-a spus să nu difuzez un interviu în chineză cu acest dizident, poţi să îl difuzezi în engleză dacă vrei dar nu în chineză pentru posturile din China, pentru că vrem să menţinem relaţiile cu chinezii. Le-am spus, cu tot respectul, îmi pare rău dar treaba noastră este să transmitem informaţii în China. Şi nu ar fi o ironie ca Vocea Americii, condusă de guvernul american, să ascundă viziunea unui dizident celebru de cei pe care îi afectează cel mai tare, poporul chinez.
Nu putem face asta! Aşa că am refuzat să fac asta. Am intrat într-o dezbatere puternică, dar am făcut-o până la urmă. Asta demonstrează cât de importantă este presă pentru populaţie. Presa trebuie să fie onestă, nu poate fi un braţ al statului. Vocea Americii, este de fapt, un braţ al statului dar şi-a păstrat independenţa editorială mult mai bine decât a făcut-o BBC-ul de-a lungul anilor. Şi asta se cere şi aici în România. Asta am vrut să văd când am venit aici şi am cerut să mi se traducă anumite articole din ziare şi programe TV. Este extrem de important. Altfel oamenii nu ar asculta decât ce ascultau în urmă cu 20 de ani, adică vocea dictatorului Ceauşescu, un lucru rău. Să ai o presă independentă este imperios necesar pentru o democraţie, şi mulţumesc că există postului dumneavoastră de televiziune că menţine ideile în viaţă.
Cum putem însă să facem faţă presiunilor care vin din plan politic sau economic?
Este dificil, cu siguranţă presiuni apară şi în România, ca şi în alte ţări, sunt foarte reale. Nu vreţi să vă sinucideţi dar nu puteţi ceda în faţa presiunilor. Nu puteţi primi ordine, ca la VOA, de la persoane politice. Eu am fost protejat de lege. Am fost numit de preşedintele SUA, nu e chiar aşa simplu, aşa că el trebuie să mă concedieze. Aşa că i-am spus directorului Agenţiei de Informaţii când mi-a ordonat să ascund acest interviu că nu pot să fac asta. El m-a ameninţat că o să aibă grijă să fiu concediat şi eu am spus că, în cazul asta, preşedintele trebuie să mă sune şi să mă concedieze. Am luat atitudine şi el nu l-a putut face pe preşedinte să mă concedieze, însă nu eram sigur de asta. Aşa că mi se pare că dacă vrei să fii puternic în media, aşa cum eram eu la VOA, trebuie să iei atitudine, trebuie să-ţi asumi nişte riscuri cu oameni care vor să-şi impună dorinţa şi tu trebuie să rezişti.
Am văzut că unii jucători implicaţi în aceste alegeri acuzând media că manipulează poporul doar pentru că nu vor să apară public. Sau pentru că nu le place cum apar în public. Ce ar trebui să facem noi ca societate ca unealtă pentru o democraţie?
Cred că cel mai bine este să ignori presiunile pentru că mereu vei fi acuzat de ceva. În unele ţări vezi o presă care înclină spre o direcţie sau alta şi care nu este obiectivă şi corectă. Dar nu cred că asta e problema în România. Este clar că nu vei fi plăcut de toţi cei pe care îi prezinţi în presă şi de multe ori, dacă îi prezinţi într-o manieră agresivă vei fi cu siguranţă antipatic. Şi cu siguranţă vor căuta mijloace să te discrediteze şi să-ţi strice reputaţia, dar trebuie să spui „La naiba cu ei” şi să faci lucrurile pe care tu le consideri corecte. Şi pe termen lung vei reuşi cu ajutorul poporului care este slujit de presă. Sunt acei oamenii care nu au nicio putere individual dar care au cea mai mare putere ca un tot unitar. Şi de aceea vreau să le spun românilor să meargă să voteze aceea persoană despre care ei cred că va avea un impact pozitiv asupra viitorului ţării pe care o iubesc.
Domnule ambasador, veţi petrece o zi frumoasă, să sperăm că însorită a alegerilor aici în Bucureşti. Cum vă simţiţi că trebuie să lucraţi cu o ţară emergentă după 20 de ani de la căderea comunismului.
Cred că este captivant. Cred că ţara aceasta este minunată. Dacă aş avea 20 de ani şi aş vorbi limba română aş fi tentat să locuiesc într-o ţară ca România. Mi-ar plăcea, sunt vremuri interesante şi cred că se îndreaptă spre un viitor pozitiv. Puteţi pierde asta luând deciziile electorale greşite, desigur. Intenţionez să merg duminică în locurile de votare, să vorbesc cu românii, să văd ce cred despre viitor şi intenţionez să merg şi în provincie. Nu voi sta la televizor să urmăresc ce se întâmplă, vreau să ies să văd ce spun oamenii, ce cred ei. Aşa cum făceam pe vremea când eram reporter. Vorbeam despre tehnologiile pe care le are acum la dispoziţie media, modul în care primeşti informaţia instantaneu, dezavantajul este că pierzi factorul uman. Mulţi reporteri au tendinţa să ia informaţiile de pe internet şi să piardă aspectul uman şi să nu stea în jurul oamenilor aşa cum li se cerea odată reporterilor. Trebuie să ne asigurăm că nu pierdem asta în jurnalism.
Care este cel mai interesant lucru care vi s-a întâmplat vreodată?
Cred că cel mai important lucru la care am luat parte a fost căderea dominaţiei comuniste asupra ţărilor din Europa de Est. Nimeni nu a prevăzut acest lucru, CIA, nimeni nu s-a aşteptat că va cădea atât de repede şi în modul în care a căzut. Şi asta pentru că era fără substanţă şi gol şi era un mod de viaţă teribil pentru oameni. Am jucat un rol mic în acest fenomen.
Vocea Americii a jucat un rol, iar eu ca director am jucat un rol mic. Iar lecţiile Războiului Rece ar fi: nu permite guvernului să-ţi controleze viaţa. Puterea corupe şi dacă le dau putere absolută atunci vor fi corupţi de ea. Democraţia, cu toate lipsurile ei, este cea mai bună formă de guvernământ creată până acum de om.
Pentru a fi mai aproape de tine, MONEY.ro a eliminat obligativitatea înregistrării pe site pentru comentarii. Acum îţi poţi exprima opiniile pe portalul MONEY.ro mult mai uşor. Comenteaza şi tu!
