Andra Timu: Domnule Stepic aţi menţionat că Raiffeisen Bank este o bancă sistemică în multe ţări din Europa Centrală şi de Est. Ar trebuie să fie vreo ţară îngrijorată faţă de o posibilă reducere a interesului?
Herbert Stepic: Nu, nici de cum. Este foarte interesant că mi se pune mereu aceeaşi întrebare. Raiffesien are o strategie pe termen lung pentru ţările din Europa Centrală şi de Est. Când spun asta mă refer la faptul că am capitalizat băncile noastre în toate perioadele dificile ale Crizei Ruseşti din începutul anului 2000, la începutul anilor 1990 şi 1991. Aşadar credem foarte mult în Europa Centrală şi de Est. Desigur, credem foarte mult în România, şi nu văd niciun motiv pentru care am putea retragem bani. Astea sunt prostii. Niciuna dintre băncile sistemice nu a retras fonduri din regiune, ba din contră. Timp de 20 de ani am lăsat cea mai mare parte din profiturile pe care le-am obţinut în Europa Centrală şi de Est tot aici. De ce am făcut asta? Ei bine, pentru că noi credem în această regiune şi bineînţeles pentru că am făcut mai mulţi bani aici decât pe alte pieţe.
Dar aţi făcut vreo modificare în structura capitalului. Şi mă refer aici la menţinerea indicatorului Tier 1, dar trecând banii din capital subscris la linii de finanţare?
Nu. Asta este imposibil legal. Fiecare ţară are reglementări foarte stricte în privinţa capitalizării băncilor. Unele sunt similare, bazate pe aceleaşi standarde internaţionale. Deci noi trebuie să capitalizăm individual fiecare bancă.
Prin linii de finanţare sau prin capital subscris?
Prin capital subscris. Este o mare diferenţă între a capitaliza o bancă şi a aduce linii adiţionale de finanţare a activităţii acestei bănci. E o mare diferenţă.
Aţi menţionat şi creşterea creditelor neperformante, ne puteţi da o cifră privind creşterea lor la nivelul Raiffeisen?
Am adunat, ca şi grup anul acesta, 1 miliard 300 de milioane de euro, credite neperformante. Aşadar o cifră foarte mare, dar situaţia diferă de la o ţară la alta. Rata NPL-urilor este undeva în jur de 7% în totalul portofoliului de credite şi cum am spus, asta variază de la 2%, rata cea mai mică, la 20%, care este cea mai mare rată, în Ucraina.
Pentru că aţi menţionat Ucraina, care sunt cele mai bune pieţe pentru Raiffeisen şi care sunt cele mai slabe?
Nu putem spune aşa ceva din perspectiva actuală. Acum, pieţe precum Rusia şi Ucraina par să fie cele mai riscante pieţe pe care operăm. De cealaltă parte, trebuie să vă spun că în ciuda NPL-urilor şi a pierderilor potenţiale din ţări ca Rusia şi Ucraina, profiturile pe care le-am făcut în ultimii trei ani în aceste ţări, depăşesc cu mult aceste pierderi. Afacerile pentru noi au mereu o perspectivă pe termen lung şi nu una pe 12 luni sau 3 luni.
Pentru că ştiţi despre acordul pe care România îl are cu FMI şi celelalte instituţii financiare internaţionale şi despre acordul pe care îl avem cu băncile, aceste bănci au solicitat instrumente bune de investiţii pentru a-şi menţine expunerea. Credeţi că în acest moment, România le oferă băncilor instrumente bune de investiţii?
Cred că motivul pentru care există acest acord instrumentat de FMI cu băncile locale, cu băncile sistemice este acela de a preveni retragerile de capital din sistem. Acest lucru s-a întâmplat, nimeni nu a retras bani şi nimeni nu a avut această intenţie. Acum problema este alta. Dacă trebuie să respectăm aceste reguli dar nu există cerere de credite, pentru că venim dintr-o criză foarte severă şi revenirea se face pas cu pas şi nu avem cerere pentru banii noştri, putem doar să investim în mijloace alternative. Acestea sunt în primul rând titlurile guvernamentale. Fie că ne place sau nu, trebuie să finanţăm tot mai mult statul.
Dar sunteţi mulţumit de asta, sau aţi prefera mai degrabă să finanţaţi economia reală, populaţia şi firmele?
Desigur, scopul nostru principal este să finanţăm companiile, IMM-urile şi desigur persoanele fizice.
O ultimă întrebare, aţi spus deasemenea că Raiffeisen este supra-lichidă, ce înseamnă asta?
Am spus asta pentru a arăta audienţei cât de uşor putem trece de la o perioadă de lipsă de lichiditate, de indisponibilitate de finanţare şi de la disfuncţionalitate a pieţei monetare, la o piaţă supra-lichidă pe care o avem acum. Suntem într-un moment în care avem destul de multă lichidiate, dar cererea pentru aceşti bani nu este aici.
Pentru a fi mai aproape de tine, MONEY.ro a eliminat obligativitatea înregistrării pe site pentru comentarii. Acum îţi poţi exprima opiniile pe portalul MONEY.ro mult mai uşor. Comenteaza şi tu!
