Dacian Cioloş ar putea avea probleme în ianuarie, la audierile din Parlamentul European, pentru că portofoliul atribuit lui este cel mai controversat, afirma agenţia germană de presă DPA într-o analiză a componenţei propuse pentru noua Comisie Europeană. Cel mai mare semn de întrebare s-a ridicat asupra comisarului României, Dacian Cioloş, căruia, în ciuda faptului că ţara sa a avut probleme cu primul executiv condus de Barroso în ceea ce priveşte administrarea fondurilor UE, i s-a atribuit portofoliul agriculturii, a scris DPA. Astfel, potrivit agenţiei germane, Cioloş ar putea avea necazuri când Parlamentul European va evalua noua echipă, în ianuarie. Barroso a răspuns deja la criticile referitoare la numirea lui Cioloş spunând că niciun candidat nu ar trebui să fie discriminat din cauza ţării de origine.
Prezent sâmbătă în emisiunea „3X3” de la Realitatea TV, Dacian Cioloş a fost întrebat dacă are emoţii la audieri. „Sigur, cred că la o astfel de anvergură a modului cum se pune problema, există emoţii, însă cunosc destul de bine problematica”, a fost răspunsul comisarului desemnat. El a arătat că un comisar „nu face ce vrea. Are, pe de o parte, un aparat tehnic acolo, Direcţia Generală, care îi pregăteşte materialele şi care urmăreşte aplicarea reglementărilor şi, când este vorba de reformări sau de propuneri noi, Comisia este cea care propune, apoi sunt negocieri, pe de o parte, cu statele membre în Consiliul de miniştri ai agriculturii, şi pe de altă parte, la nivel politic, în Parlamentul European, care, după adoptarea Tratatului de la Lisabona, a trecut în codecizie cu Consiliul de Miniştri, deci nu mai are doar un rol decorativ”, a explicat comisarul desemnat pentru agricultură.
În replică la suspiciunile existente, Dacian Cioloş a spus că portofoliul se atribuie persoanei şi nu statului membru, acesta fiind probabil unul din punctele forte care l-au determinat pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, să-i acorde încrederea desemnându-l pentru agricultură. Întrebat cum l-a „cucerit” pe Barroso, fostul ministru român al agriculturii a precizat că a avut o discuţie atât pe problematica generală, pe programul politic pe care l-a propus în Parlamentul European – preşedintele CE dorind să ştie dacă Cioloş este de acord cu propunerile de acolo şi mai ales cu cele legate de posibile portofolii pe care i le putea oferi – şi apoi a mai avut o discuţie legată de agricultură, de mediul rural din Uniunea Europeană, în condiţiile în care Barroso vine din Portugalia, o ţară în care, în opinia lui Cioloş, „mediul rural este totuşi important, ca şi agricultura”.
Pe de altă parte, fostul ministru al agriculturii – un independent în guvernul alcătuit de PNL şi UDMR, după cum a ţinut să remarce – a subliniat că, deşi „preşedintele a avut totuşi un rol determinant în procesul de negocieri” pentru obţinerea portofoliului agriculturii pentru România, „foarte important, chiar decisiv” a fost faptul că a existat o susţinere şi din partea întregii clase politice din ţară (inclusiv a PSD şi PNL). „Dar puteau să vă şi şunteze (la Bruxelles), că se obişnuieşte în politica românească”, a remarcat Florin Călinescu, invitat, de asemenea, în emisiunea lui Stelian Tănase. „Asta se poate întâmpla eventual când ajung în Parlament(ul European – n.r.). Sper să nu fie cazul, pentru că, vă spun, a fost foarte important faptul că a existat acest consens”, a comentat Dacian Cioloş. „E important faptul că a existat acest consens şi că a existat susţinerea şi a partidelor din opoziţie”, a insistat comisarul desemnat pentru agricultură.
Referindu-se strict tehnic la momentul audierilor din comisia de specialitate a Parlamentului European – care urmează să valideze sau nu propunerea preşedintelui Comisiei Europene pentru postul de comisar – Dacian Cioloş a spus că există un pachet de întrebări care sunt pregătite dinainte, la propunerea membrilor comisiei respective. Audierile durează în jur de trei ore, iar prima jumătate de oră este consacrată prezentării punctului de vedere iniţial, după care comisarul desemnat răspunde la întrebări.
În ceea ce priveşte relatările din presa franceză, care a scris că britanicii sunt furioşi pentru nominalizarea lui Cioloş la agricultură, în timp ce Sarkozy a dat şi o declaraţie potrivit căreia francezii au avut două victorii – propriul comisar şi comisarul român pentru agricultură, Dacian Cioloş a spus că în opinia sa „nici britanicii şi nici alţii” nu au motive să fie furioşi. „Nu, pentru că aşa cum nu voi fi un comisar care să apere interesele României, nu o să fiu nici un comisar care să apere interesele Franţei. (…) O să fac tot ce pot pentru Uniunea Europeană, din care face parte şi România…”, a explicat comisarul european desemnat.
Întrebat cum se vede, de la Bruxelles, situaţia agricolă din România, Dacian Cioloş a declarat că „România e o ţară care în ultimii 20 de ani a făcut în agricultură reforme pe jumătate sau le-a început şi s-a oprit la un punct şi a continuat alt guvern, luând-o cumva de la capăt…(…) Şi în situaţia asta am ajuns să intrăm în Uniunea Europeană cu anumite reforme structurale care n-au fost duse până la capăt. Şi acuma plătim preţul importurilor…Pentru că nu avem agricultură competitivă”, a explicat fostul ministru al agriculturii.
În contextul discuţiei despre lentoarea absorbţiei fondurilor şi suspiciunile de corupţie care planează asupra României, Cioloş a arătat că „trebuie simplificate procedurile”, dar, a atras el atenţia, „aceasta ţine şi de încrederea pe care o vor da birocraţii din administraţia din România. Atâta timp cât noi tot schimbăm, la câteva luni, directorii generali şi directorii de agenţii, şi în teritoriu, şi la nivel naţional, e foarte greu să construieşti o relaţie de încredere cu Comisia. (…) Trebuie o stabilitate şi o profesionalizare a celor care lucrează în agenţiile de plăţi, să nu mai fie tentaţi să se joace cu oameni care vin cu proiecte şi să le mai ceară o hârtie”, a arătat comisarul desemnat pentru agricultură.
Referindu-se la exigenţele unor state mari, precum Germania, Cioloş a reamintit că aceste ţări contribuie masiv la bugetul european şi „sunt foarte atente la modul cum bani aceştia europeni sunt folosiţi, mai ales în ţări unde sentimentul că există încă probleme de birocraţie, corupţie”.
Pentru a elimina orice suspiciuni că odată obţinut protofoliul agriculturii, ar putea interveni în favoarea României, Cioloş a subliniat că un comisar nu verifică personal modurile în care se fac plăţile. „Există în cadrul Direcţiei Generale Agricultură un departament de audit şi de control care face verificări, inspecţii şi unde sunt oameni cu diferite funcţii, din toate statele membre”, a explicat Cioloş. Pe de altă parte, el a arătat că orice decizii se iau în Comisie cu concursul celorlalţi colegi comisari, prin consens, iar propunerile sunt supervizate de Consiliu şi de Parlamentul European.
Cioloş a subliniat că un comisar român la agricultură nu reprezintă pentru România neapărat un avantaj, dar a admis că există un beneficiu: „E clar că dacă vin din România, am istoria agriculturii de aici, am o viziune despre o politică agricolă care să sprijine în continuare dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural. Cred că dincolo de faptul că piaţa are un rol important în a echilibra cererea şi oferta, e nevoie de sprijinul ăsta public, pentru ca valoarea asta care e pământul, pe de o parte, în toată Uniunea Europeană, pe de altă parte, mâna de lucru care e în agricultură şi în mediul rural să poată să fie puse în valoare. Cred că pentru UE, cu orizont 2020, pe care-l are şi programul lui Barroso, agricultura şi mediul rural trebuie să joace în continuare un rol important”, şi-a sintetizat Cioloş filosofia.
Comisarul desemnat a amintit şi de negocierile în curs care se poartă cu Organizaţia Mondială a Comerţului pentru o liberalizare globală a pieţii, atrăgând atenţia că va exista o presiune a concurenţei şi mai mare. „…dacă ne gândim la România, concurenţa nu vine numai de la produsele din Germania, Franţa, Polonia, dar poate să vină şi de la cele din Noua Zeelandă, din Australia, din Chile, din SUA, pentru că piaţa se deschide. Deci avem o problemă de asigurare a competitivităţii la nivel european şi Politica Agricolă Comună trebuie să meargă în sensul acesta”, a spus Cioloş.
În viziunea comisarului desemnat pentru agricultură, pe care i-a expus-o şi preşedintelui Barroso, Politica Agricolă Comună trebuie să sprijine competitivitatea orientând fondurile şi acolo unde nu s-a investit suficient, adică în special în Europa de Est. „Pe de-o parte,prin bugetul pe care îl are asigurat, Politica Agricolă Comună, (trebuie) să poată să sprijine competitivitatea şi acolo unde agricultura a investit în ultimii ani, dar are nevoie de o minimă organizare de piaţă, şi în partea de Uniune Europeană unde încă nu s-a investit suficient şi trebuie orientate fondurile acolo şi e, mai ales, vorba de Europa de Est. Şi asta i-am spus preşedintelui Barroso, că eu cred că în viziunea viitoarei Politici Agricole Comune trebuie să ţinem cont de diversitatea agriculturilor şi de diferenţa tipurilor de agricultori pe care le avem în Uniunea Europeană cu 27 de state membre”, a declarat Dacian Cioloş.
El a mărturisit că preferă să „deschidă şampania” nu după audierile din Parlamentul European, dacă va fi validat, ci la sfârşitul mandatului. „Întâi trebuie să trecem de hopul cu Parlamentul, nu vreau să vând pielea ursului din pădure”, a mai spus Cioloş răspunzând unei întrebări referitoare la echipa pe care o va avea la Bruxelles, din care vor face parte şi doi români al căror nume a preferat să nu-l facă public deocamdată.
