În 2000, la mai bine de zece ani de la căderea oficială a comunismului în România şi într-un moment în care piaţa se dezvoltase deja cu trusturi media locale şi internaţionale, cititorii români preferau ziarele familiare, fie cele cu istorie, fie cele lansate la începutul anilor ‘90.
Potrivit datelor Biroului Român de Audit al Tirajelor (BRAT), dintre ziarele auditate la vremea aceea, Adevărul era liderul vânzărilor, cu o medie de 185.565 de exemplare vândute pe ediţie, din care circa 77% erau abonamente. “Nu e de mirare, fiindcă pe vremuri vindea cam trei sferturi din tiraj prin abonamente, cele moştenite de pe vremea Scânteii”, explică Iulian Comănescu, consultant media. Tot un ziar quality tradiţional ocupa şi poziţia a doua în topul vânzărilor. Lansat în 1992, Evenimentul zilei a adus un suflu nou în presa postdecembristă şi s-a instalat printre preferinţele cititorilor, reuşind în 2000 o medie a vânzărilor 105.770 de exemplare. Podiumul anului 2000 include şi un ziar de nişă, ProSport, cotidian sportiv care a revoluţionat, la rândul său, presa acelei perioade. Cotidianul sportiv lansat de MediaPro vindea în medie 79.910 exemplare pe ediţie, la mare distanţă de Gazeta Sporturilor, ale cărei vânzări medii erau de circa 26.026 de copii. Libertatea, primul tabloid autentic lansat în România, era pe un trend ascendent în 2000, având vânzări medii de 73.916 exemplare pe ediţie. Potrivit datelor BRAT, printre favoritele românilor în materie de presă cotidiană se numărau şi Jurnalul Naţional, cu vânzări medii de 70.466 de exemplare, şi Ziua, cu o medie de 48.534 de copii. În 2009, zece ani mai târziu, preferinţele cititorilor autohtoni s-au schimbat semnificativ, sub impulsul reorientării obiceiurilor de consum, al dezvoltării pieţei media, al evoluţiei tehnologice, economice şi al unei vieţi politice tumultuoase. La nivel de presă cotidiană, românii s-au orientat către presa tabloidă şi chiar către nişe: sport, business etc. Iulian Comănescu relaţionează succesul tabloidelor de “triumful subiectelor proprii”, de ceea ce nu s-a dat ieri la TV versus amalgam de subiecte politice, “ştirea de ieri, noi suntem mari editorialişti”. Practic, televiziunile şi chiar internetul au dus la declinul ziarelor quality, care nu s-au adaptat schimbărilor şi nevoilor de informare.
Click! şi Libertatea, noii lideri
În primele nouă luni ale anului în curs, tabloidele Click! şi Libertatea domină topul celor mai cumpărate ziare, cu o medie de 208.903 exemplare vândute, respectiv 192.467 de copii. Faţă de 2000, tirajul vândut de Libertatea este mai mare cu 160%, dar mai mic decât cel din anii trecuţi. Tabloidul editat de Ringier România s-a impus în 2002 ca lider al vânzărilor, reuşind chiar medii anuale de 265.188 de exemplare, dar a pierdut supremaţia odată cu intrarea unor noi tabloide pe piaţă. Susţinut de investiţiile puternice în markerting şi la nivel editorial ale Adevărul Holding, Click! a câştigat, în mai puţin de doi ani, poziţia de lider. Deşi nu mai este liderul suprem al vânzărilor, ca acum zece ani, cotidianul Adevărul este cel mai vândut ziar quality.
Între 2000 şi 2009, ziarul s-a confruntat cu plecarea echipei editoriale conduse de Cristian Tudor Popescu şi cu scăderea vânzărilor chiar până la o medie de 26.309 copii (în 2007). Acesta a fost preluat de Adevărul Holding şi a început să crească, datorită schimbărilor editoriale şi investiţiilor puternice în inserturi. Cancan, un alt tabloid lansat în 2007, ca şi Click!, ocupă în 2009 poziţia a patra, cu vânzări medii de 88.310 exemplare. Dacă, în trecut, ziarele quality îi atrăgeau cel mai mult pe cititorii români, în prezent, majoritatea acestora urmează un trend descendent. Jurnalul Naţional, ziar care a devenit liderul segmentului quality şi avea vânzări medii anuale chiar şi de 139.023 de copii (în 2004), şi-a diminuat tirajul vândut cu 12,6% faţă de anul 2000.
Vânzările Evenimentului zilei s-au redus cu peste două treimi faţă de 2000, în timp ce în cazul Ziua tirajul vândut este mai mic cu 76%. Pe de altă parte, ziarele sportive au câştigat interesul publicului român, însă ierarhia s-a schimbat după mai multe rocade de echipe editoriale şi acţionariat. Sub conducerea lui Cătălin Tolontan şi Ovidiu Ioaniţoaia, cei care au dezvoltat ProSport, Gazeta Sporturilor a devenit liderul segmentului, cu vânzări medii de 64.795 de exemplare, în primele nouă luni ale acestui an, cu aproape 150% mai mari decât cele din 2000. ProSport vinde, în medie, circa 43.000 de exemplare, mai puţin cu aproape jumătate faţă de anul 2000. Pe lângă schimbările ierarhice, ultimii zece ani au dus la apariţia şi creşterea unor noi titluri şi segmente, precum Gândul, respectiv ziarele de business, dar şi la dispariţia multor titluri, precum Ora, Ultimul cuvânt şi Sport Total.
