Poate fi o soluţie bună, fiind vorba de asocierea la un minister mare, cu buget mare. Nu este neobişnuită această plasare, în Germania sportul fiind trecut, spre exemplu, ministerului de interne, iar în Franţa sănătăţii. Până la urmă, federaţiile, indiferent de structurile cărora le sunt subordonate, sunt cele care vor negocia contractele de finanţare şi în funcţie de modul în care vor concepe cele trei planuri – pregătire, sport de masă, investiţii – îşi vor primi banii.
Credeţi în asocierea sport/educaţie, cercetare?
Mai întâi trebuie văzută dacă este viabilă, dacă federaţiile n-au de suferit. Nu este prima încercare de acest gen, pe vremuri a mai existat şi Ministerul Turismului şi Sportului.
Susţineţi ideea unei agenţii pentru sport, independentă, sau sunteţi pentru ca sportul să fie structură aparţinând unui minister?
Există o singură diferenţă semnificativă între cele două. Preşedintele ANS nu era membru al guvernului, pe când secretarul de stat pe probleme de sport din cadrul ministerului aparţine partidului aflat la guvernare. Se crede că este mai uşoară obţinerea fondurilor financiare necesare.
Citeşte mai departe pe Realitatea.NET.