El a precizat ulterior că nu s-a discutat încă sub ce formă va fi finanţată Nuclearelectrica, dar că opţiunea personală o reprezintă un parteneriat.
„Nu s-a prevăzut în buget şi nici nu sunt bani. Soluţia ar fi un parteneriat public-privat”, a explicat Vlădescu, prezent la Viena la seminarul Euromoney.
Construcţia reactoarelor 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, programată să înceapă în acest an, va fi derulată de EnergoNuclear, firma mixtă formată din Nuclearelectrica în asociere cu Enel (Italia), Electrabel (GDF Suez), CEZ (Cehia), Iberdrola (Spania), RWE (Germania) şi ArcelorMittal România.
Valoarea estimată a proiectului este de patru miliarde euro, la care Nuclearelectrica va contribui cu 2,04 miliarde euro din fonduri proprii, împrumuturi garantate, sume rezultate din listarea la Bursă, cu o producţie de 245 tone apă grea şi cu active în natură, potrivit hotărârii de Guvern pentru înfiinţarea EnergoNuclear.
În ceea ce priveşte privatizările, ministrul Finanţelor a arătat că există anumite intenţii, dar acest proces nu poate fi o prioritate a Guvernului din cauza condiţiilor actuale de pe pieţele internaţionale.
La rândul său, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, a precizat că printre condiţionalităţi există solicitarea de reformare a companiilor de stat, dar fără o recomandare expresă privind vânzarea acestora către privat.
„Noi am cerut restructurarea companiilor de stat. Privatizarea reprezintă una dintre metode”, a adăugat Franks.
