În 2008, vânzările de medicamente au crescut în euro cu 9,7%, faţă de 30,8% în 2007, şi în monedă naţională cu 20%, faţă de 25,8% în anul anterior.
Totodată, în volum, declinul s-a accentuat anul trecut la 4,5%, faţă de 1,2% în 2008 şi comparativ cu creşterea de 11,7% din 2007.
„Creşterea în lei a venit mai mult din jocul ratei de schimb valutar, mai ales că în 2008 aceasta a fost blocată la 3,8 lei/euro, însă în termeni reali piaţa a scăzut. În volum piaţa s-a dus în jos, iar în valoare nu s-a putut compensa, deşi cursul valutar a fost ajustat, pentru că marjele de distribuţie au scăzut şi preţul la medicamente a fost redus. Un impact puternic l-a avut subfinanţarea sistemului, la aceasta adăugându-se criza economică care a determinat scăderea puterii de cumpărare. (…) Fenomenul de reducere a ritmului de creştere în valoare şi de scădere în unităţi a început din 2008″, a declarat directorul IMS Health România, Corina Ciolan, citat de Mediafax.
Începând cu 1 februarie, Ministerul Sănătăţii a stabilit un curs fix pentru tot anul de 4 lei/euro pentru calculul preţurilor la medicamentele, ceea ce a determinat pe parcursul anului pierderi pentru producătorii de medicamente de 5-7% din cifra de afaceri, în condiţiile în care cursul a depăşit pragul de 4,3 lei. În 2008, Ministerul Sănătăţii Publice a îngheţat preţurile de decontare a medicamentelor la cursul valutar din aprilie 2007, de 3,32 lei pentru un euro şi 2,44 lei pe un dolar, deşi cursul de import a fost cu 15-20% mai mare.
În luna aprilie 2009, autorităţile au aplicat o nouă metodologie de calcul a preţurilor medicamentelor cu prescripţie care permitea producătorilor să ajusteze preţurile doar în scădere, nu şi invers, pentru a putea atinge valoarea minimă din 12 ţări europene. Astfel, preţurile au fost reduse în medie cu 20-30%, iar în unele cazuri cu 60%.
Pe canale de distribuţie, vânzările în farmacii au înregistrat anul trecut o creştere de 22,4% în lei, la 7,6 miliarde lei, şi de 6,5% în euro, la 1,79 miliarde euro, în timp ce livrările în spitale s-au redus cu 2% în lei, la 1,1 miliarde lei, şi cu 14,6% în euro, la 277 milioane euro.
Cea mai mare creştere, exprimată în monedă naţională, au avut-o medicamentele cu prescripţie, de 20,8%, la 7,69 miliarde lei, în timp ce în euro avansul a fost de 5,1%, la 1,81 miliarde lei.
Scăderea veniturilor populaţiei ca urmare a crizei economice a avut un impact mai puternic asupra segmentului de produse fără reţetă (OTC), încasările ridicându-se la 255,9 milioane euro, cu 9,3% mai mici faţă de 2008. În lei, OTC-urile au totalizat 1,08 miliarde lei, în creştere cu 4,3%.
De asemenea, medicamentele originale au avut creşteri atât în lei, cât şi în euro. Astfel, vânzările pe acest segment au crescut cu 23,5%, la 5,43 miliarde lei, respectiv cu 7,5%, la 1,28 miliarde euro. Situaţia este similară şi în cazul genericelor cu brand, unde creşterea în lei a fost de 18,6%, la 1,96 miliarde lei, şi de 3,2% în monedă europeană, la 463,2 milioane euro.
La polul opus s-au situat produsele generice fără brand, care au scăzut cu 6,3% în euro, la 93,3 milioane euro, dar au crescut în lei cu 7,8%, la 395,6 milioane lei.
În topul companiilor de pe piaţa locală, reprezentanţa producătorului elveţian Roche este în continuare lider, cu vânzări de 215,8 milioane euro, urmat de grupul francez Sanofi Aventis – 147,9 milioane euro, compania elveţiană Novartis – 137,2 milioane euro, producătorul britanic GlaxoSmithKline – 133,2 milioane euro şi grupul american Pfizer cu 115,5 milioane euro.
Servier s-a plasat pe poziţia cinci, cu încasări de 101,4 milioane euro, următoarele patru locuri fiind ocupate de Zentiva – 76,4 milioane euro, AstraZeneca – 73,6 milioane euro, Ranbaxy – 69,4 milioane euro şi Schering-Plough – 59,6 milioane euro. Raportul IMS nu a luat în calcul tranzacţiile de pe piaţa farmaceutică din cursul anului trecut.
Potrivit reprezentantului IMS Health, problemele cu care se confruntă în prezent jucătorii din industria farmaceutică s-ar putea adânci în 2010, iar ritmul de creştere a pieţei, exprimată în monedă naţională, va continua să se reducă.
„Probleme vor şi mai mari în 2010 dacă se implementează taxa claw-back, pentru că multe companii îşi vor revizui portofoliul şi vor elimina din medicamente, tratamentul pacienţilor fiind cel mai afectat. În unităţi va continuă să scadă, dar nu la fel de mult, în schimb în monedă naţională ritmul de creştere va fi de numai 9-10%. În euro, în cel mai fericit caz va stagna, iar într-un scenariu pesimist se va reduce cu 1-2%”, a explicat Ciolan.
Ministerul Sănătăţii a decis, la sfârşitul anului trecut, introducerea taxei claw-back pentru producătorii de medicamente care desfac produse pe piaţa românească, astfel că ei vor contribui la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor.
Reprezentantul IMS Health România a explicat că evoluţia pieţei în acest an depinde de rata de schimb valutar care va fi stabilită de Ministerul Sănătăţii şi de noua listă de medicamente compensate.
IMS Health furnizează de servicii de cercetare pentru industria farmaceutică şi de servicii medicale. Grupul are activităţi în peste 100 de ţări din lume, iar anul trecut a raportat o cifră de afaceri de 2,2 miliarde dolari.
Rapoartele companiei sunt realizate pe baza preţurilor la medicamente la intrarea în farmacii.
