În 2008, România a avut şansa să deţină în totalitate Poţile de Fier cea mai mare hidrocentrală din ţară. Statul sârb trecea printr-o criză economică profundă şi avea nevoie de lichidităţi ca de aer.
Şi pentru că firmele din Vest nu se grăbeau să investească în Serbia vecinii noştri s-au îndreptat către România. Aveau şi o propunere concretă pe care o dezvăluie, în exclusivitate pentru MONEY.ro, Teodor Atanasiu, fost preşedinte al AVAS.
Potrivit lui Atanasiu sârbii aveau un motiv cât se poate de clar să vândă.
Atanasiu spune că partea română putea plăti exclusiv cash, ori o parte cash plus energie gratuită pe o perioadă limitată de până la cinci ani. Sârbii ar fi preferat, însă, varianta cash.
Corneliu Stan, fostul director Electrica şi Gabriel Dumitraşcu, directorul AVAS, au avut mandat să discute cu oficiali sârbi posibile investiţii româneşti în infrastrucutura energetică a ţării vecine.
Fostul şef AVAS spune că cei doi directori negociau în numele campionului energetic, în prezent defunct, al premierului Tăriceanu. “Am fi avut forţa financiară pentru o astfel de tranzacţie”, arată fostul şef AVAS. Discuţiile au fost confirmate de Stan care a precizat că au existat mai multe deplasări la Belgrad. Acesta arată că discuţiile merseseră puţin mai departe de faza de tatonări.
“Aşa e. Am discutat cu sârbii despre Porţile de Fier. Chiar dacă ar fi fost vorba despre aspectele financiare nu pot să vă spun. Unele discuţii trebuie să rămână confidenţiale, pentru că încă se mai pot face unele lucruri”, arată Corneliu Stan.
În ciuda interesului arătat de ambele părţi discuţiile au încetat pentru că, în România, au venit alegerile parlamentare, s-a schimbat Guvernul iar campionul energetic nu s-a mai înfiinţat.
În prezent, nimeni nu mai ştie de acest proiect, deşi partea sârbă ar mai putea fi interesată. Secretarul de stat Tudor Şerban în Ministerul Economiei ne-a declarat că nu are cunoştinţă de aşa ceva şi că “altele sunt priorităţile acum”.
Nici la Hidroenergetica, una dintre cele două mari companii energetice naţionale şi proprietara Porţilor de Fier nu pare să ştie nimeni despre aceste discuţii. “Acest subiect nu există, nu a existat niciodată”, ne-au spus reprezentanţii companiei. Deşi întrebaţi despre valoarea aproximativă a Porţilor de Fier, oficialii Hidroenergetica nu au oferit nici un răspuns.
„Pentru a stabili o valoare de piaţă este necesară o evaluare complexă care ţine seama de o serie de factori dincolo de valoarea patrimoniului şi capitalul social”, spun ei.
Contactat de MONEY.ro, Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriei şi Resurselor, a estimat jumătatea românească a Porţilor de Fier la peste un miliard de euro.
„Este o estimare foarte greu de făcut. Dacă ţinem cont doar de utilaje, de infrastructură, cred că valoarea părţii noastre este de peste un miliard de euro. Repet, este vorba despre o părere strict subiectivă”, a precizat fostul ministru al Industriei.
Hidrocentrala Porţile de Fier 1 are 2160 MW putere instalată şi este cel mai mare complex de acest tip de pe Dunăre. În aval mai există şi Porţile de Fier 2 cu o putere de 500 MW. Cele două unităţi sunt exploatate în mod egal de statul român şi de cel sârb.
Anul trecut cei 1330 de MW româneşti au produs 43% din întreaga producţie Hidroelectrica şi circa 14% din curentul întregii ţări. Porţile de Fier 1 şi 2 au un rol strategic în ţară fiind principalul reglator de sistem.
Astfel în perioadele de penurie de electricitate grupurile intră în funcţiune pentru siguranţa energetică a ţării. Energia produsă de hidrocentrale este cea mai ieftină din ţară.
Mai multe detalii despre Porţile de Fier găsiţi aici
