Germania îşi asuma rolul de lider al operaţiunii de salvare a Greciei, desfăşurată sub structura UE, spune una dintre surse pentru WSJ. Wolfgang Schauble, ministrul de finanţe al Germaniei, a discutat ideea împreună cu Jean-Calude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene.
Aceasta pare a fi singura veste bună pentru statul elen din ultima perioadă, după ce grevele muncitorilor din sistemul bugetar au paralizat întreaga ţară.
Schauble a discutat problema şi cu membrii legislativului, dar nicio decizie nu a fost luată încă, potrivit purtătorului de cuvânt al ministrului.
„Nicio decizie privind ajutorul [ pentru Grecia, nr ] nu a fost luată. Încă pregătim paşii de restructurare alături de Grecia, pentru a fi prezentaţi la summitul UE, o mişcare ce va calma pieţele. Celelate discuţii sunt speculaţii”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Liderii UE vor discuta situaţia Greciei la summitul de la Bruxelles. Este posibil ca o decizie finală să nu fie luată în această săptămână, dar Germania pare a fi ajuns la concluzia că o garanţie este cea mai eficientă metodă pentru a preveni răspândirea crizei datoriilor, conform unei persoane apropiată de discuţii.
Financial Times scrie că ajutorul se poate materializa fie printr-un împrumut, fie prin cumpărarea obligaţiunilor emise de Atena.
Un oficial de rang înalt din guvernul german a declarat pentru FT că “amândouă sunt opţiuni viabile, rămâne de văzut care va fi folosită, în funcţie de caz”, deşi acesta a mai declarat că încă nu este sigur că şi ceilalţi membrii ai UE vor aproba planul Germaniei la summit-ul de joi.
Un ajutor oferit Greciei aduce în discuţie o problemă de ordin moral: cea a răului mai mic. Există o linie delicată, între a preveni escaladarea unui dezastru financiar şi a lăsa ţările cu datorii publice uriaşe, precum Grecia, să scape uşor. Ambele variante par ameninţătoare şi ar putea duce la pierdera încrederii în zona euro.
“Atât timp cât este foarte clar că orice ajutor vine cu un set de condiţii foarte, foarte dure, atunci nu va afecta partea morală a problemei. Totuşi, este o alegere între două rele”, spune Fabian Zuleeg, economist şef al Centrului pentru Politică Europeană.
Este foarte probabil că salvarea Greciei va întâmpina o opoziţie din partea populaţiei Germaniei şi a altor ţări. Contribuabili vor fi expuşi riscului unui default (incapacitate de plată a datornicului) în Grecia.
Germania are şi un interes direct în ceea ce priveşte situaţia financiară a Greciei.
Băncile germane au expuneri mari pe această piaţă, acestea au împrumutat 43 miliarde de dolari (peste 31,3 miliarde de euro) Greciei, inclusiv sectorului privat. Dintre ţările UE, doar băncile franceze au împrumutat cu mai mulţi bani Grecia, 75 miliarde de dolari (aproximativ 55 miliarde de euro), din totalul datoriei acesteia de 303 miliarde de dolari (aproximativ 221 miliarde de euro) către băncile străine.
Contactaţi de către Bloomberg, oficialii francezi au declarat că sunt ocupaţi cu găsirea unei soluţii pentru Grecia, şi că preşedintele Sarkozy va ţine o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Merkel după summitul UE.
Marea Britanie, care nu este membră al zonei euro, pare a fi una dintre ţările care se va opune proiectului de salvare a Greciei. Un purtător de cuvânt al Trezoreriei britanice a declarat că nu este în discuţie niciun plan de ajutor financiar, şi că “o acţiune a zonei euro este o problemă a zonei euro”.
Veştile privind o posibilă implicare a UE în salvarea Greciei au crescut încrederea investitorilor. Săptămâni bune pieţele internaţionale s-au temut că deficitul şi datoria publică uriaşe vor face ca obligaţiunilor statului elen să intre în default.
În orice caz, o salvare a Greciei va ridca întrebări privind “pactul de stabilitate şi creştere” al UE, mecanism menit să reglementeze deficitul şi datoriile ţărilor membre ale zonei euro, şi ar putea fi un semnal că ţări cu aceleaşi probleme, cum sunt Spania sau Portugalia, ar putea primi şi ele ajutor.
