„În România, rezultatul nu a fost un mare succes. Economia s-a contractat cu 7%”, notează FT.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro. Pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, este de 19,95 miliarde euro.
În lunile mai şi septembrie FMI a virat primele două tranşe din împrumut, de 4,8 miliarde euro, respectiv 1,85 miliarde euro. Următoarele două tranşe, cu o valoare totală de 2,3 miliarde de euro, vor fi puse la dispoziţie până la finele lunii februarie.
Spre deosebire de România, în Ungaria măsurile sprijinite de FMI au condus la reducerea deficitului bugetar, iar ministrul de Finanţe a anunţat, în ianuarie, că ţara nu mai are nevoie de ajutorul instituţiei internaţionale, potrivit sursei citate.
Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Fondul a mai intervenit şi în sprijiniul Letoniei.
Implicarea FMI într-un proces de salvare al Greciei ar fi mai dificilă decât în cazul statelor nou intrate în Uniunea Europeană din estul Europei, consideră FT, fondurile şi plusul de credibilitate pe care le poate aduce trebuind analizate în raport cu semnalul negativ pe care îl trimite implicarea unei instituţii internaţionale.
Cu excepţia Islandei, singurele două state occidentale care au apelat la ajutorul FMI au fost Marea Britanie şi Italia în anii ’70, iar „stigmatul” acestor intervenţii este reflectat în reticenţa liderilor europeni de a accepta o implicare a Fondului în Grecia.
Liderii europeni au ajuns, joi, la un acord pentru a sprijini Grecia, a declarat, joi, preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, măsura fără precedent în istoria zonei euro având ca scop şi împiedicarea extinderii crizei în rândul celor 16 state care folosesc moneda comunitară.
Grecia are nevoie de 53 de miliarde de euro în 2010 pentru a acoperi deficitul bugetar şi costurile de refinanţare a datoriilor. Totalul datoriilor statului elen ar putea ajunge la 290 de miliarde de euro în 2010.
