Deschiderea unei noi afaceri are sanse de succes cu cât este mai legată de valorificarea unor abilităţi ale celui care o deschide şi în condiţiile în care există piaţă de desfacere pentru serviciile sau produsele respective, a spus, pentru MONEY.ro, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
“În acest sens, în practică, au fost de succes aranjamentele între fostul angajator şi angajaţii care îşi deschid o afacere prin care realizează produsele şi serviciile pe care le făceau în trecut, la vechiul loc de muncă. Se produce, astfel, outsourcingul acelor activităţi de către angajaţii care au părăsit locul de muncă dar vor continua să facă ce ştiau ei mai bine. În cazul în care fostul angajator este într-o situaţie dificilă, angajaţii îşi pot oferi serviciile prin outsourcing către alţi angajatori”, a explicat Pogonaru.
Dragoste cu sila se poate! Iubeşte riscul!
Deschiderea unei afaceri este, în puţine cazuri, o alternativă viabilă pentru cei care şi-au pierdut locul de muncă, întrucât activitatea într-un business ţine de o “problemă de comportament”, antreprenorii cu vocaţie fiind „iubitori de risc” şi activând, dacă sunt angajaţi, în profesii precum vânzarile şi managementul, este de părere Monica Cadogan, administrator şi asociat unic în firma de consultanţă Advisory Delta. Pe de altă parte, consideră consultantul, o altă problemă a unui şomer care vrea să se lanseze în afaceri este experienţa.
“Poţi avea o experienţă de ani buni într-un domeniu, dar numai pe un anumit segment, producţie, financiar, vânzări de exemplu, lucru care se traduce în lipsa înţelegerii afacerii ca un întreg, ca un organism viu. Mai mult, în România nu avem o cultură de afaceri corespunzătoare, care se reflectă într-o înţelegere greşită a rolului şi responsabilităţii globale ale antreprenorului, dar şi în percepţia eronată a angajaţilor privind beneficiile şi calităţile necesare patronului”, a spus Cadogan.
Totuşi, există şi o categorie aparte de foşti angajaţi, cu experienţă şi vocaţie antreprenorială, care văd în criza economică o oportunitate de a pune un aplicare visul de a fi propriul stăpân. Potrivit consultantului, aceştia sunt persoane cu pregătire superioară, cu experienţă în poziţii de conducere de minim cinci ani şi cu resurse financiare pentru a înfiinţa sau prelua o afacere.
Calitatea îndoielnică a serviciilor, oportunitate de criză
Afacerile sunt mai greu de început acum faţă de acum un an, consideră Radu Tudorache, investitor privat şi acţionar în cadrul M Grup. Tudorache a sprijinit, de-a lungul timpului lansarea mai multor proiecte de start-up şi a dezvoltat afaceri în domeniul farmaceutic, software, imobiliare, industrie şi servicii. El este de părere că, în acest moment, în domeniul serviciilor există nişe neexploatate, în contextul în care mulţi clienţi încearcă să-şi reducă costurile şi caută să se reorienteze către un furnizor mai ieftin.
“Există nişe neexploatate precum servicii online, atât B2B (business to business), cât şi B2C (business to consumer), servicii de contabilitate, curăţenie, catering, etc. Tot ce ţine de servicii se poate începe cu un capital minim. Este mult mai dificil pentru zona de producţie, dar şi în acest domeniu se pot face serii mici de diverse produse, gen artizanat de exemplu”, a declarat Tudorache.
De aceeaşi părere este şi preprezentanta Advisory Delta, care consideră că România oferă multe oportunităţi în domeniul serviciilor, unde calitatea scăzută a ofertei din piaţă, dublată de lipsa de strategii a firmelor concurente pot fi „mană cerească” pentru noii întreprizători. “Administrarea de imobile, servicii de curăţenie, sunt câteva idei de noi afaceri”, spune Cadogan.
Petre Nicolae, director general al CBC România, unul din principalii jucători pe piaţa locală de training şi consultanţă, consideră că cei care şi-au pierdut locul de muncă pot porni o afacere acum, “dacă sunt brilianţi sau experţi în acea afacere”.
El afirmă că, în prezent, sunt pieţe şi canale de producţie din domeniul vânzărilor şi a serviciilor care sunt încă neacoperite: producţia în domeniul bunurilor de extremă necesitate de nişă – unde piaţa, deşi este generoasă, nu este în totalitate acoperită- serviciile din domeniul organizării de evenimente, serviciile de baby-sitting, serviciile BIO, produsele BIO, consultanţa în implementarea de ERP-uri (Enteprise Resource Planning – aplicaţii de gestionare a resurselor companiei). Reprezentantul CBC România oferă variante şi celor care nu au exeperienta în afaceri.
“Dacă ai expertiză, poţi face o afacere în domeniul în care excelezi. Ca aportul de capital să fie minim, poţi începe să colaborezi cu o companie care este deja pe piaţă şi să îţi vinzi serviciile ca partener în acea afacere. Acest lucru se întâmplă numai în cazul care eşti cu adevărat briliant. Daca nu ai expertiză într-un anumit domeniu, poţi începe cu achiziţia de fructe de pădure, de plante medicinale, poţi face o crescătorie de melci, sau fabrica produse naturiste sau de strictă necesitate”, spune Nicolae.
Ies competitorii din piaţă. Pregăteşte-ţi intrarea!
Criza are şi aspecte pozitive. Astfel, în acest context economic, competiţia este mai relaxată, lucru care lasă loc noilor jucători, le oferă posibilitatea câştigului de cotă de piaţă mai repede şi cu investiţii mai mici decât în perioade de creştere economică.
“Motivul este, evident, faptul că mulţi competitori aleg să nu investească, să nu îşi asume riscuri, tocmai pentru că incertitudinea afacerii este mult mai mare iar spiritul de imitaţie este destul de prezent la oameni, în general. Pe lânga aspectul relaxării competiţiei se identifică mai bune posibilităţi de scădere a costurilor, de operare, de recrutare a specialiştilor, de negociere a termenelor cu furnizorii, etc. Aceşti factori interni ai afacerii, gestionaţi corect şi corelaţi cu o strategie de piaţă viabilă pot ridica adevaraţi oameni de afaceri ai crizei economice”, a explicat Cadogan.
Puşculiţa este goală? Înger, îngeraşul meu…
Adrian Stanciu, managing partner la compania de consultanţă şi dezvoltare organizaţională Human Synergistics, consideră că, în privinţa finanţării, cele mai bune variante sunt fondurile proprii, familia şi prietenii. Dacă nu, este nevoie de putere de convingere în faţa unui business angel.
“Un start-up se cam finanţează din buzunar, iar în momentele astea chiar e foarte greu de găsit altceva. O variantă ar putea fi „business angels”, investitori privaţi. Un eventual antreprenor trebuie să fie pregătit să cedeze o parte din afacere celui care va veni cu banii. Un start-up nu se poate, practic, finanţa cu împrumuturi. În momente din acestea, de risc, te cam aştepţi să-ţi întorci banii în maximum trei ani. Dacă afacerea nu poate asta, probabil că nu va găsi finanţare”, a spus Stanciu.
Angel investor-ul Radu Tudorache spune că şi-a păstrat strategia de investiţii, în ciuda crizei finanicare. El a precizat că, în aceste condiţii, preţurile sunt neschimbate, volumul tranzacţiilor este acelaşi.
Nu am gasit nimic la preţ foarte mic. Chiar ciudat, dar nimic!
“Am avut în fiecare an două-trei investiţii şi voi menţine acest ritm. Nu am făcut nici o investiţie specifică crizei, nu am gasit nimic la preţ foarte mic. Chiar ciudat, dar nimic! Cursul investiţiilor a fost asemănător cu cel din anii anteriori”, a afirmat Tudorache.
Reprezentanta Advisory Delta consideră că varianta unui business angel este una atractivă, însă sunt puţini investitori cu astfel de aptitudini în România, întrucât foarte mulţi oameni cu experienţă de afaceri sunt încă implicaţi în business-uri proprii şi nu s-au „retras” încă pe poziţia de investitori-supraveghetori.
“De obicei, investitorii sunt destul de greu de găsit şi abordat, dar, dacă ajungeţi în faţa lor, e bine să vă pregătiţi serios, să vă expuneţi ideile în scris şi să va ‘vindeţi’ întâi pe dumneavoastră, ca antreprenor, înainte de a începe orice discuţie privind conceptul de afaceri. O veche zicală afirmă „people buy people first” şi, în acest caz, este cu atât mai adevărată, pentru că orice idee, fie ea şi genială, are nevoie de un manager să o pună în practică şi să o transforme într-o afacere, să o monetizeze”, a adăugat Cadogan.
Nevoia de capital a unei afaceri, în condiţiile în care creditarea este foarte scăzută, mai ales pentru start-up-uri, trebuie fie acoperită de asociaţi, consideră consultantul Advisory-Delta. Astfel, spune Cadogan, fie că investiţia se referă la salarii, plata telefoanelor etc, sau că este o afacere de producţie sau transport, o firmă nouă are nevoie de cheltuieli iniţiale – de constituire, operare de capital de lucru.
“Perioada de amortizare a investiţiei variază în funcţie de valoarea activelor, dar este general de peste un an. Cele multe afaceri se luptă să realizeze profit încă din primul an, dar nu înseamnă că sunt în flux pozitiv de numerar. De obicei, investitorii susţin fluxul de numerar pentru primii doi-cinci ani, când vânzările şi încasările se fluidizeaza”, a explicat Cadogan.
Vrei fonduri europene? Deschide-ţi business la ţară!
Fondurile europene nu finanţeaza, în general, firme fără istoric. Consultantul Advisory Delta spune că dacă vrei, totuşi, să-ţi deschizi o afacere în domeniul noilor tehnologii, în cel al reciclării sau dacă deschizi afaceri în mediul rural, poţi accesa fonduri europene. Poţi, pe de altă parte, să-ţi realizezi investiţiile în achiziţii de utilaje sau construcţii din bani europeni.
“Fondurile europene pot fi implicate indirect în finanţarea unor proiecte care se adresează start-up-urilor, mai ales din prisma oferirii de consultanţă de afaceri sau acordarea de mici subvenţii pentru anumite planuri de afaceri. În foarte putine cazuri se poate obţine finanţare din fonduri europene pentru start-up-uri, care să acopere costurile curente -salarii, utilităţi – capitalul de lucru, investiile in marketing şi publicitate”, a conchis Cadogan.
