Nuclearelectrica estimează că va plăti 750.000 de euro, fără TVA, pentru “Servicii pentru elaborare a planului de dezafectare pentru Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă”. Studiile trebuie să fie gata în doi ani de la momentul semnării contractului. Câştigătorul va fi stabilit în urma unei licitaţii. În stabilirea celei mai bune oferte, va conta în proporţie de 90% preţul şi de 10% termenul de execuţie. Ofertele vor fi deschise pe data de 6 mai.
Centrala nucleară de la Cernavodă are momentan două reactoare cu o putere de 700 MW fiecare. Centrala este destul de “tânără”: prima unitate a fost pusă în funcţiune în 1996, iar cea de-a doua în 2007.
Lucian Biro, director general în cadrul Comisiei Naţionale de Control al Activităţilor Nucleare (CNCAN) spune că nu este deloc prea devreme să vorbim despre închiderea celor două reactoare.
“Unitatea 1 a atins criticitatea în decembrie 2006. Durata de viaţă este de 30 de ani, iar planul de dezafectare trebuie să apară de acum, chiar dacă durata de viaţă s-ar mai putea extinde, pentru că trebuie acumulate resursele financiare necesare” ne-a declarat oficialul CNCAN. “Ei fac ce trebuie să facă” a precizat Biro, care a mai spus că, alături de CNCAN şi Nuclearelectrica, în această operaţiune este implicată şi Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive.
Costurile dezafectării sunt imense. “Costă cel puţin la fel de mult ca investiţia, care a fost de aproximativ două miliarde de dolari pe unitate. Operatorul unităţilor este cel care trebuie să plătească aceste sume, adică Nuclearelectrica. Trebuie să-şi acumuleze banii în timp” a mai spus Biro. Legislaţia prevede ca, din preţul fiecărui MWh produs de centrala nucleară de la Cernavodă, o sumă de 2 euro să fie păstrată pentru cheltuielile cu dezafectarea.
Oficialii români spera ca lucrările să fie făcute tot de noi. “CNCAN a solicitat crearea unei şcoli româneşti de dezafectare, şi, împreună cu Agenţia pentru Deşeuri Radioactive, face un program coerent în acest sens. Peste 20 de ani, ar trebui ca România să-şi dezafecteze singură centrala de Cernavodă, după ce vom fi făcut deja asta la reactorul de la Măgurele şi la cel de la Piteşti” a mai spus Biro.
Unitatea de la Cernavodă, care foloseşte sistemul canadian CANDU, a fost proiectată cu cinci unităţi, la jumătatea anilor ’70. Pe lângă cele două grupuri funcţionale, celealte trei se află în diverse stadii de execuţie. Statul a semnat deja o înţelegere cu mai multe grupuri internaţionale pentru finalizarea, în parteneriat public-privat, a unităţilor 3 şi 4.
