Cea mai mare ofertă de locuri de muncă s-a înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (3,42%), respectiv administraţie publică (2,14%). La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei medii a locurilor de muncă vacante, s-au regăsit activităţile din industria extractivă (0,06%) şi din tranzacţii imobiliare (0,20%).
Nord-Estul ţării a avut cele mai multe joburi vacante în 2009
Regiunea cu cea mai ridicată rată medie a locurilor de muncă vacante în 2009 a fost Nord-Estul ţării (1,22%), urmată de Bucureşti-Ilfov (1,14%). În regiunile Nord-Vest (0,54%) şi Sud-Est (0,57%) s-au înregistrat cele mai reduse valori ale acestui indicator.
Comparativ cu 2008, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante au avut valori mai scăzute în toate activităţile economice, diferenţe majore înregistrându-se în administraţia publică (-3,83 puncte procentuale), sănătate şi asistenţă socială (-2,86 puncte procentuale), respectiv intermedieri financiare şi asigurări (-1,55 puncte procentuale). Cele mai mici scăderi ale indicatorului s-au regăsit în activităţile de informaţii şi comunicaţii (-0,05 puncte procentuale) şi cele de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,14 puncte procentuale).
Numărul de joburi în 2009, funcţie de grupa majoră de ocupaţii în care se încadrează
Grupele majore de ocupaţii pentru care angajatorii au avut cea mai mare ofertă de locuri de muncă, în anul 2009, au fost cele de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice (1,40%) şi de tehnicieni şi maiştri (1,04%).
Membri ai corpului legislativ ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori din unităţile economico-sociale şi politice, meştesugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal, de reglare şi întreţinere a maşinilor şi instalaţiilor au avut cele mai puţine locuri de muncă vacante în 2009.
Metodologie
Datele privind rata locurilor de muncă vacante sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă trimestrială, având ca perioadă de referinţă luna de mijloc a trimestrului. Cercetarea a fost implementată în anul 2005. Începând cu primul trimestru din 2009, eşantionul cuprinde 24.000 unităţi economico-sociale. Unităţile din sectorul bugetar (administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) sunt cuprinse exhaustiv în cercetare. Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu 4 salariaţi şi peste, care acoperă 99,69% din numărul total de salariaţi din acest sector, prin extinderea rezultatelor estimându-se populaţia totală a unităţilor cu 4 salariaţi şi peste. Numărul salariaţilor din unităţile economice excluse din cercetare (0-3 salariaţi) reprezintă aproximativ 7,92% din numărul total al salariaţilor din sectorul economic.
Rata medie anuală a locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante şi numărul mediu anual total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante, exclusiv cele blocate sau destinate numai promovării în interiorul întreprinderii sau instituţiei), exprimat procentual.
Indicatori folosiţi
Numărul locurilor de muncă vacante include numărul posturilor plătite, nou create, neocupate, sau care vor deveni vacante, pentru care angajatorul caută concret candidaţi potriviţi (anunţarea locului vacant prin serviciile de ocupare a forţei de muncă, publicitate media, contactare directă a posibililor candidaţi).
Nu se consideră vacante posturile neocupate destinate exclusiv promovării persoanelor din interiorul unei firme/organzaţii, nici posturile din unităţile administraţiei publice, blocate printr-un act normativ.
Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante se calculează ca medie aritmetică simplă din cele patru trimestre dintr-un an.
Urmăreşte pe Money WebTV toate ştirile video şi emisiunile The Money Channel
