Acordul anunţat vineri, care va fi semnat la Praga în 8 aprilie, de preşedinţii american Barack Obama şi rus Dmitri Medvedev, este un succes pentru Moscova, care vrea să fie tratată ca un egal de Washington, în pofida declinului înregistrat în anii ’90, după Războiul Rece.
Potrivit Preşedinţiei americane, în baza acestui tratat numit „noul START”, arsenalele nucleare ale celor două ţări vor fi limitate la 1.550 de ogive fiecare. Moscova ar avea în prezent 3.000 de ogive, iar Washington 2.200.
„Este foarte util pentru Rusia să aibă acest nou tratat care corespunde în mare spiritului egalităţii”, a declarat Roland Timerbaiev, fost diplomat. „Nu există nicio îndoială că americanii sunt mai puternici decât ruşii”, a adăugat Timerbaiev, care a participat la negocierile ruso-americane pentru START în 1991.
Rusia, care nu priveşte cu ochi buni proiectele americane de a desfăşura elemente ale scutului antirachetă în Europa de Est, a insistat în special ca tratatul să conţină o legătură juridică, având caracter de constrângere, între armele ofensive şi cele defensive.
Noul tratat nu va impune restricţii asupra apărării americane antirachetă, au declarat vineri secretarul american al apărării Robert Gates şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov. Acesta din urmă a lăsat, însă, să se înţeleagă că Rusia ar putea renunţa la tratat, dacă Statele Unite merg prea departe cu scutul antirachetă.
Schimbarea” echilibrului între armele ofensive şi defensive „lasă fiecărei păţri dreptul de a decide dacă va continua să participe la procesul de reducere a armelor strategice”, a explicat el vineri seara. „Este o poziţie cinstită. Nu interzice nimănui să ia decizii unilaterale”, a adăugat el.
Din punctul de vedere al lui Vladimir Dvorkin, un general rus în retragere, noul acord este un „compromis rezonabil”. „Restricţii privind scutul nu ar fi putut figura în acest tratat, pentru că este un tratat privind armele strategice, nu apărarea antirachetă”, a spus el. „Acordul este echilibrat şi reflectă interesele Rusiei şi Statelor Unite”, a precizat Dvorkin, analist la Centrul pentru securitate internaţională de la Moscova.
Rămâne de văzut dacă această analiză este împărtăşită de senatorii republicani americani, care au avertizat în trecut că nu vor susţine niciun acord care afectează interesele Statelor Unite. Preşedintele Barack Obama va avea nevoie de voturile lor pentru a obţine majoritatea de două treimi necesară pentru ratificarea tratatului.
În ceea ce priveşte ratificarea de către cele două camere ale Parlamentului rus, Duma şi Consiliul Federaţiei, controlate de putere, acestea nu ar trebui să pună probleme. „Totul va fi decis de Senat”, consideră politologul Aleksandr Konovalov, director la Institutul pentru evaluări strategice. „Duma nu va pune obstacole, deputaţii vor face tot ce li se va cere”, a spus el.
Tratatul va fi supus spre ratificare imediat după semnare, a declarat Lavrov, adăugând că Rusia vrea să acţioneze simultan cu Statele Unite.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Senatul rus, Mihail Marghelov, urmează să meargă la Washington în 20 aprilie, pentru a discuta cu americanii.
