„În septembrie 2008, în plină criză sub-prime discutam doar despre Lehman Brothers. Acum discutăm doar despre Grecia. Situaţia Greciei nu este unică în comunitatea europeană. Portugalia, Spania, Irlanda şi chiar şi economiile puternice au deficite mari. Deficitele astea se acumulează în timp.
Totul merge bine când ţările pot tipări nişte hârtii numite titluri de stat pe care să le vândă la dobânzi mici. SUA şi Germania mai reuşesc să facă, încă, acest lucru. Grecia le vinde cu dobânzi de 9%, dar întrebarea care se pune este dacă vor plăti vreodată aceşti bani”, spune Cristian Sima.
Acesta crede că măsura radicală a excluderii Greciei din zona euro ar putea aduce lucrurile la normal, atât pentru eleni, cât şi pentru ţările ce compun uniunea monetară. Sima spune că devalorizarea euro pe pieţele financiare este cauzată de greci.
“Actualmente, euro se devalorizează contra tuturor monedelor din cauza Greciei. Noi şi polonezii ne putem devaloriza moneda şi să tăiem din cheltuielile bugetare. Grecii nu pot face aşa ceva, pentru că depind de o uniune monetară mai mare unde nu ei fac regulile. Şansa ar fi să iasă din euro, ceea ce i-ar salva pe termen scurt şi chiar mediu”.
Întrebat dacă o astfel de măsură nu ar trebui să fie luată de UE, Sima a răspuns că asta ar trebui să se întâmple, dar că ar putea fi prea târziu.
“Senzaţia pe care o am eu e exact ca la Lehman Brothers, că se vor întâmpla lucruri bune dar prea târziu. Dacă primele bănci cu probleme dădeau faliment, nu se ajungea la turmoil-ul înfiorător al sistemul bancar. Aşa se întâmplă şi aici: dacă scoatem Grecia din euro, s-ar putea să avem o săptămână de prăbuşire de euro, de prăbuşiri de pieţe, dar lucrurile se vor reface repede”, spune acesta.
FMI a anunţat că este dispus să dea un ajutor mai mare Greciei, iar întrebarea care se pune acum este aceea a implicării Germaniei în acţiunea de salvare a elenilor. Sima nu crede că nemţii vor da bani înainte de a vedea nişte reforme concrete.
“Germania este dispusă să dea bani Greciei cu condiţia să facă un anschluss financiar. Nu se poate ca ministrul de finanţe al Greciei să rămână în post şi ca grecii să continue să spargă câte farfurii vor, fără să plătească niciun impozit. Majoritatea familiilor greceşti declară venituri de 3.000 de euro pe an – şi ar fi imposibil să trăieşti cu aceşti bani. Lucrurile astea trebuie să se schimbe. Grecia a fost celebra ţară ‘dolce far niente’, nu Italia, şi iată unde s-a ajuns”, spune acesta.
Astfel, Grecia ar putea ajunge să nu-şi mai poată rostogolii datoriile de 11 miliarde de euro care ajung la scadenţă în luna mai, motiv pentru care scăderile pe pieţele financiare ar putea continua.
„Germania a spus că: dacă dăm repede aceşti bani Greciei, atunci există şansa să nu se facă nicio reformă. S-ar putea să nu primească niciun ban pe 19 mai”, adaugă analistul financiar.
Referitor la efectul situaţiei Greciei pe piaţa din România, Sima spune că băncile greceşti sunt puternic expuse pe sectorul imobiliar de la noi. Majoritate proiectelor imobiliare mari de la noi au fost finanţate de băncile greceşti. Aceste bănci n-au nicio şansă să-şi recupereze acum pierderile, chiar dacă ar executa silit clienţii care nu îşi mai pot plăti ipotecile, pentru că tot nu ar avea ce face cu apartamentele pe o piaţă blocată. Acest lucru ar putea duce la devlorizarea activelor.
“Băncile greceşti, dacă vor avea probleme, atunci s-ar putea ca acestea să fie cumpărate, înghiţite, aşa cum au fost înghiţite şi marile bănci americane. Dar nu trebuie să creăm panică, indiferent de ce se va întâmpla, chiar dacă mâine vor fi în criză toate băncile greceşti, se va găsi cineva care să le cumpere”, adaugă acesta.
