Consilierul guvernatorului BNR a afirmat că ţări din Asia de Sud-Est sunt nerăbdătoare să-şi plasese fondurile în locuri care oferă perspective de profit şi că sectoarele cu cea mai mare şansă sunt industria prelucrătoare şi construcţiile.
“Spre sfârşitul anului, dacă se iau aceste măsuri, după opinia mea, există mari cantităţi de bani pe planetă, sunt ţări în Asia de Sud-Est care vor să plaseze aceşti bani. Au fost injecţii masive ale Băncii Angliei şi a altor bănci. Aceşti bani vor merge în acele ţări care vor oferi şi profit. Este o decizie microeconomică, după cum vor descoperi oportunităţi. Industria prelucrătoare, activităţile din construcţii îşi vor reveni. Investiţiile vor începe cu locurile care vor avea cele mai bune perspective”, a spus Croitoru.
El a explicat că-şi menţine declaraţiile anterioare conform cărora economia românească va trece pe plus în a doua jumătate a anului, adăugând că România nu poate să-şi susţină creşterea economică cu propriile finanţe, depinzând de bani din exterior.
Croitoru a adăugat că, din cauza nerespectării acordului cu FMI, investitorii străini ne privesc la fel ca înainte de încheierea înţelegerii. El a menţionat că România nu este în criză, ci în recesiune, adică o scădere a productivităţii ce a început cu mult înaintea crizei financiare globale. El a apreciat că o rupere a acordului cu FMI ar deprecia moneda naţională până la un nivel de 6 lei pe euro.
„O nerealizare a acordului ar duce la un curs de 6 lei pe euro. România este în recesiune dar nu în criză, nu am vazut panică, o deteriorare accelerată a portortofoliilor băncilor, mai mult de jumătare din credite ar fi in monedă straină. (…) Fără acordul cu FMI ar fi fost criză. Situaţia nu e diferită. Am văzut că nivelul provizioanelor a crescut, indicând că băncile au acumulat pierderi, multe au avut profitabilitate negativă. În martie, numărul băncilor profitabile e mai mare decât anul trecut. E posibil ca lucrurile să se schimbe”, a mai spus Croitoru.
Consilierul guvernatorului BNR a adăugat că şi în lipsa crizei mondiale cheltuielile cu plata bugetarilor trebuiau ajustate. El a afirmat că, din 1990 încoace, România nu a colectat niciodată venituri bugetare de peste 38%. El a explicat că atribuirea unui termen până la care aceste reduceri de salarii şi pensii vor fi operate este imposibilă, pe fondul măririlor anterioare care au fost fără acoperire. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Cotroceni, că intenţia Guvernului este de a menţine reducerile de pensii de 15% până la 31 decembrie.
„Sectorul bugetar are o problemă financiară care are rădăcini cu mulţi ani în urmă iar principala cauză este nesustenabilitatea cheltuielilor. Nu există nişte bani pe care cineva îi ia înapoi, sunt nişte planuri nejustificabile. Au fost creşteri de salarii şi pensii care nu au acoperire. Nu ne permitem anticipaţii că vor exista bani care nu există. Aceşti bani nu erau oricum. Între 2004 şi 2009, salariile au crescut cu 24,9% şi pensiile cu 14 – 15%. Readucerea lucrurilor la normal nu este un pas de ieşire din criză, ci de a readuce lucrurile la loc. (…) Noi avem o strategie fiscală în care avem de elaborat un cadru pe termen mediu în ce priveşte finanţele publice. În această strategie trebuie să evaluăm pentru următorii doi ani cum va merge, cum va fi deficitul bugetar, trebuie să punem ţinte privind ponderea salariilor în PIB, nu ai cum să te limitezi pe 2010”, a precizat Croitoru.
Oficialul BNR a afirmat, joi, că aparatul bugetar este supradimensionat cu aproximativ 500.000 de oameni, nu doar 100.000 – 200.000 de angajaţi cum se vorbeşte în prezent. El a explicat că cei 500.000 de oameni nu pot fi daţi afară într-un an, 20 – 30.000 fiind un număr de bugetari la care s-ar putea renunţa în această perioadă de timp, însă cu dificultate. El a adăugat că, dacă s-ar fi operat restructurarea sistemului bugetar de anul trecut, s-ar fi redus cu mult ma puţit de 25% din veniturile bugetarilor iar dacă sistemul s-ar fi restrâns prin eliberare de personal, tăierile de salariu ar fi fost mult mai mici sau s-ar fi redus doar sporurile.
Croitoru, BNR: Dezechilibrele din sistemul bugetar pot arunca în aer datoria publică
Dezechilibrele din sistemul bugetar pot arunca în aer datoria publică a României, avertizează consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. În februarie 2010, datoria publică era de 155 de miliarde de lei, echivalentul a 29% din PIB. Este singurul criteriu pe care România îl îndeplineşte în acest moment pentru aderarea la zona euro. Însă, potrivit oficialului BNR, şi acesta este în pericol.
„Calculele Finanţelor arată că te poţi muta de la 30%, cât reprezintă datoria publică a României ca procent din PIB, la 62%. Îţi tebuie doar 12 luni dacă nu restructurezi nimic, nu e liniar, sunt ecuaţii catastrofice, de la 60 te poţi muta spre 90 şi credibilitatea se pierde cu o viteză mare de tot”, a explicat consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru.
