Potrivit unui comunicat al Camerei, Conferinţa Preşedinţilor de Parlamente din statele membre ale Uniunii Europene a acoperit „temele relevante ale procesului de reformă instituţională europeană”. „Au fost discutate, printre altele, mecanismul de control al principiului subsidiarităţii, rolul instituţiilor consultative la nivel de experţi şi membri ai parlamentelor, precum şi rolul noilor tehnologii în accelerarea cooperării dintre instituţiile europene şi cele naţionale”, precizează sursa citată.
În intervenţia din plenul conferinţei, preşedintele Camerei Deputaţilor a salutat hotărârea Comisiei Europene de a intensifica şi instituţionaliza dialogul cu parlamentele naţionale, în scopul sporirii influenţei acestora în luarea deciziilor la nivelul UE. „Dorim ca mecanismul de control al subsidiarităţii să conţină o componentă politică semnificativă. Este esenţială definirea unui mecanism prin care parlamentele naţionale să exprime observaţii pe substanţa propunerilor legislative la nivel european, ajutând, astfel, la îmbunătăţirea acestora”, a punctat Anastase în discursul său.
Totodată, Roberta Anastase a spus că o modalitate de a stimula dialogul cu Comisia Europeană şi de a sensibiliza parlamentele naţionale asupra dosarelor europene o constituie „organizarea unor întâlniri periodice între parlamentari şi comisarii europeni, în cadrul cărora aceştia din urmă pot răspunde interpelărilor deputaţilor şi senatorilor”. „Aceste întâlniri ar putea avea loc chiar în plenul parlamentului,” a propus preşedintele Camerei Deputaţilor.
Roberta Anastase a mai susţinut că este important ca dialogul dintre parlamentele naţionale şi Comisia Europeană să înceapă cât mai devreme în cadrul procesului de redactare a propunerii legislative. „O modalitate prin care putem reuşi acest lucru este prin informarea parlamentelor naţionale de îndată ce Comisia Europeană a demarat redactarea unui proiect legislativ major. Acest mecanism de consultare poate permite parlamentelor să contribuie la îmbunătăţirea textului legislaţiei în cauză. În plus, el poate constitui o modalitate de avertizare timpurie a parlamentelor naţionale, permiţându-le să fie pregătite pentru redactarea unui aviz de îndată ce există o variantă finală de text,” a spus preşedintele Camerei.
Anastase a lansat participanţilor şi propunerea de a revizui arhitectura cooperării inter-parlamentare la nivel european: „Vedem viitorul cooperării interparlamentară ca un triunghi care să cuprindă trei actori: Conferinţa preşedinţilor de Parlamente UE pe de o parte, iar Conferinţa Comisiilor de Afaceri Europene (COSAC) şi o reţea a Comisiilor de specialitate din parlamentele naţionale pe de alta. Consolidarea acestor trei formate, cuplată cu un mai bun schimb de informaţii între COSAC şi Conferinţa preşedinţilor de Parlamente, ne va permite să lărgim, dar să şi aprofundăm cooperarea între parlamentele Uniunii Europene”, a mai declarat aceasta.
Conferinţa preşedinţilor de Parlamente UE a reunit reprezentanţii celor 40 de camere legislative naţionale din Uniunea Europeana într-un format anual care vizează definirea unor direcţii strategice pentru cooperarea interparlamentară la nivel european, precum şi în ceea ce priveşte implicarea parlamentelor naţionale în procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene.
