„Azi, Europa vrea un plan coordonat de austeritate. Dacă va continua pe acest drum, se îndreaptă spre dezastru. Ştim, după Marea Depresiune din anii ’30, că aşa ceva nu trebuie făcut. Europa are nevoie de solidaritate, de empatie, şi nu de austeritate, care duce la creşterea şomajului şi la accentuarea depresiunii. În SUA, când unul dintre state este în dificultate, toate celelalte se simt implicate. Suntem cu toţii în aceeaşi barcă. Viabilitatea proiectului european este ameninţat, mai întâi de toate, de lipsa de solidaritate”, a afirmat Stiglitz pentru publicaţia Le Monde.
Europa are mai multe opţiuni pentru a-şi rezolva problemele, printre care crearea unui fond de solidaritate. Acest fond, alimentat în perioadele de calm, va permite ajutarea ţărilor cu probleme, a adăugat el.
Referitor la moneda unică europenă, Stiglitz apreciază că Europa se îndreaptă către o direcţie greşită.
„Adoptând euro, statele zonei euro au renunţat la două instrumente de politică economică: cursul de schimb şi ratele dobânzilor. De aceea trebuie găsit un mod de adaptare la conjuctură şi nevoi, mai ales că autorităţile de la Bruxelles nu a ajuns prea departe în privinţa reglementării pieţelor, considerate omnipotente”, a afirmat laureatul premiului Nobel.
Stiglitz consideră, totodată, că deprecierea euro este un lucru foarte bun pentru Europa, de care vor beneficia cel mai mult Franţa şi Germania.
„Este cel mai bun lucru care putea veni, de care Grecia şi Spania, pentru care turismul reprezintă o sursă importantă de venituri, pot beneficia, de asemenea”, a adăugat economistul.
În ceea ce priveşte problemele fiscale ale unor state din zona euro, Stiglitz apreciază că scenariul cel mai probabil este intrarea în incapacitate de plată.
„Rata şomajului în rândul tinerilor se apropie de 30% în Grecia, iar în Spania depăşeşte 44%. Va fi un moment când autorităţile de la Atena, Madrid şi Lisabona se vor întreba serios dacă este în interesul lor continuarea programelor impuse de Fondul Monetar Internaţional şi de Bruxelles, şi dacă nu este mai bine să redevină stăpânii propriilor politici monetare”, a afirmat el.
Referindu-se la Spania, Stiglitz consideră că ieşirea statului din criză este condiţionată de revenirea economică a Europei. În aceste condiţii, autorităţile spaniole trebuie să încurajeze investiţiile, pentru a sprijini economia, şi nu să frâneze creşterea economică prin măsuri de austritate.
Spania nu poate fi acuzată de lipsa disciplinei bugetare, având în vedere că a prezentat excedent bugetar înaintea crizei economice, a mai spus laureatul premiului Nobel pentru economie.