„Conform Contractului Colectiv de Muncă 2008-2018, în condiţiile în care CN Poşta Română ar dispune concedieri colective, salariaţii concediati ar urma să beneficieze de salarii compensatorii în funcţie de vechimea totală în sistemul poştal. Astfel, numărul maxim este de 30 de salarii de bază de încadrare a persoanei respective, la o vechime de peste 30 de ani de muncă”, se arată într-un comunicat al companiei.
Potrivit strategiei de restructurare şi modernizare a Poştei Române, aprobată de Guvern şi publicată joi de MEDIAFAX, executivul va restructura compania prin „redimensionarea” necesarului de personal, dezvoltarea portofoliului de servicii financiare şi transformarea factorilor poştali într-o „forţă de vânzări directe” cu recompense, în încercarea de a evita intrarea companiei în colaps financiar.
Înfiinţarea a şapte centre de poştă pentru deservirea clienţilor majori, angajarea unei companii de consultanţă care să asiste compania la introducerea unui sistem IT integrat, internalizarea activităţilor de procesare şi transport numerar, achiziţionarea a 400 autovehicule de transport valori pe toate segmentele, dezvoltarea a cinci centre de profit şi elaborarea unor programe de atragere a clienţilor din sfera furnizorilor de servicii utilităţi, telecomunicaţii, bănci sunt alte măsuri incluse în strategie.
În document se arată că situaţia economică a Companiei Naţionale Poşta Română s-a înrăutăţit considerabil începând din 2008, agravându-se accelerat în al doilea semestru al anului 2009, evoluţie negativă determinată în principal de deciziile manageriale din 2008, cu efecte ce au creat „premisele unui colaps financiar iminent”.
Astfel, în 2008, compania a înregistrat pierderi din exploatare negativ de 11,3 milioane lei, în condiţiile creşterii costurilor de exploatare la 1,4 miliarde lei. În 2009, raportat la anul anterior, costurile de exploatare au crescut la 1,6 miliarde lei, generând pierderi de 180,3 milioane lei. În aceste condiţii, compania a trecut de la un profit brut de 34,3 milioane lei în 2007 şi 4,5 milioane lei în 2008 la o pierdere de 150,4 milioane lei în 2009.
„Pe fondul stagnării veniturilor din exploatare la nivelul anului 2009 şi în lipsa implementării unui plan de eficientizare care să permită reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, compania va înregistra şi în anul 2010 o pierdere netă semnificativă, care se va adânci până la 250 milioane lei”, se atenţionează în document.
Principalele cauze invocate care au generat situaţia actuală sunt semnarea unor contracte de achiziţii în 2008 de peste 300 milioane euro care depăşesc capacitatea financiară de plată a companiei, creşterea numărului de personal şi a cheltuielilor salariale aferente, amânarea deciziilor de construcţie şi automatizare a centrelor regionale de tranzit, neimplementarea unui sistem IT integrat, gestionarea ineficientă a clienţilor majori.
De asemenea, au fost implementate soluţii neviabile în procesul de restructurare în ceea ce priveşte proiectarea reţelei de transport prioritare aeriene (au fost introduse curse directe între şapte oraşe la o capacitate şi costuri excesive), înnoirea flotei auto (achiziţia de maşini nu a fost realizată conform necesarului real) şi funcţionarea poştei hibride (au fost înfiinţate patru centre de poştă hibridă în baza unui parteneriat încheiat în condiţii dezavantajoase pentru Poşta Română).
Ca puncte slabe în activitatea Poştei sunt indicate ponderea ridicată a cheltuielilor cu forţa de muncă, „atitudinea negativă” a salariaţilor implicaţi în relaţia directă cu clienţii, sisteme primitive de raportare internă şi de monitorizare, politica de preţ insuficient aliniată la piaţă, contracte de achiziţii pe termen lung fără posibilitate de denunţare.
Pe baza acestor considerente, Guvernul a adoptat strategia de restructurare a Poştei Române, care prevede reorganizarea structurii regionale prin dezvoltarea a zece centre de suport şi profit în regiunile de dezvoltare din România (considerându-se că Bacău, Galaţi şi Constanţa sunt regiunile cu cel mai mare potenţial de consolidare), înfiinţarea a şapte centre de poştă hibrid pentru deservirea clienţilor majori cu o capacitate de 0,5-1 milion trimiteri/lună pentru fiecare centru, implementarea serviciului „door-to-door” în zonele urbane, dezvoltarea unei reţele de transport care să asigure livrări în regim de viteză Z (ziua prezentării) plus 1 pentru trimiterile la nivel naţional şi în aceeaşi zi pentru expedierile loco, dezvoltarea soluţiilor e-business, intarea pe piaţa de nişă a comunicării digitale şi comerţului electronic, implementarea sistemului call center pentru preluarea comenzilor.
Vor fi introduse echipamente de sortare automată în locul procesării manuale în centre din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, va fi definitivată baza de date a codurilor poştale odată cu realizarea unor cataloage cu aceste coduri atât pe suport fizic, cât şi electronic şi derularea unui program de promovare în rândul clienţilor privind necesitatea şi beneficiile folosirii codurilor poştale.
Prin înţelegeri cu instituţii financiare, bancare şi societăţi de asigurări vor fi prestate servicii financiare legate de depozitele persoanelor fizice, credite de consum, carduri, produse de asigurări şi schimb valutar.
În paralel, Poşta Română îşi va eficientiza sistemul de vânzări retail prin transformarea oficianţilor şi factorilor poştali într-o „forţă de vânzări directe”, cu introducerea unui mecanism de recompensare pentru performanţe în vânzări.
Internalizarea activităţilor de procesare şi transport numerar, achiziţionarea unui număr de 400 autovehicule de transport valori pe toate segmentele şi „redimensionarea” necesarului de personal sunt alte măsuri incluse în strategia de restructurare a Poştei Române, aprobate de Guvern.
În document se arată şi că Poşta Română beneficiază, până la 31 decembrie 2012, de dreptul exclusiv de a presta servicii poştale având ca obiect trimiteri de corespondenţă a căror greutate este mai mică de 50 grame şi al căror tarif nu trece de 2 lei.
Prinicipalele proiecte de investiţii avute în vedere depăşesc în valoare un total de 113 milioane euro, din care 70 milioane euro pentru automatizarea centrelor de sortare (fonduri asigurate prin credit furnizor sau parteneriat public-privat), 10 milioane euro pentru sistemul integrat IT (credit furnizor), 12,5 milioane euro pentru achiziţia de echipamente de tipărire (credit bancar), 6,7 milioane euro pentru achiziţia sistemului informatic (credit bancar), 10 milioane euro pentru reorganizarea transportului de trimiteri poştale şi de numerar şi a procesării numerarului (leasing) şi 4 milioane euro pentru extinderea reţelei private virtuale VPN (surse proprii şi constribuţiie atrase prin parteneriat cu o bancă şi o societate de asigurări).
Prin toate aceste măsuri, Guvernul consideră că Poşta Română se poate redresa financiar astfel încât la sfârşitul anului 2014 să înregistreze un profit brut de circa 50 milioane lei, ponderea veniturilor din servicii financiare să ajungă la minimum 25% din totalul veniturilor, iar cota de piaţă să fie menţinut la cel puţin 75% la trimiteri de corespondenţă şi să crească la minimum 20% pe segmentul express intern.
Redresarea companiei este estimată să înceapă din semestrul II al anului viitor, dar chiar şi în aceste condiţii este aşteptată o pierdere brută de 170,5 milioane lei în 2010 şi de 60,4 milioane lei în 2011. Conform proiecţiilor din documentul guvernamental, Poşta Română va înregistra profit începând din 2012 (31,8 milioane lei brut), cu tendinţe de creştere în 2013 (33,6 milioane lei brut) şi în 2014 (50,6 milioane lei brut).
Proiecţia se bazează şi pe majorările tarifare prevăzute pentru serviciile universale (corespondenţa neprioritară) în 2011 (cu un ritm de creştere de 20% pentru trimiteri de corespondenţă treapta I de greutate şi de 16,7% pentru colete poştale cu greutatea până la 10 kilograme) şi în 2012 (creştere de 7% pentru serviciile universale şi neuniversale).
Poşta Română, cu 36.057 angajaţi, este cel mai mare operator de profil, având o reţea teritorială de peste 7.100 oficii poştale, grupate în zece direcţii regionale, din care doar circa 1.100 sunt informatizate.
Acţionarii operatorului poştal sunt Ministerul Comunicaţiilor, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capital.
