Cursul de referinţă publicat luni de Banca Naţională a României a crescut cu 4,49 bani, la 4,3257 lei/euro, ajungând astfel la cel mai ridicat nivel de la introducerea monedei unice europene. Cea mai ridicată cotaţie de până acum, de 4,3127 lei/euro, a fost publicată de BNR la 22 ianuarie 2009. În raport cu moneda americană, BNR a anunţat un curs de 3,4996 lei/euro, cu 0,85 bani peste nivelul anterior.
Leul a continuat să se deprecieze spre finalul şedinţei interbancare de luni, iar cotaţiile din piaţa interbancară au atins un nou nivel maxim absolut, de 4,3580 lei/euro, la închiderea şedinţei paritatea situându-se uşor mai jos, la 4,3525 lei/euro
La majoritatea suscursalelor bancare unde existau case de schimb au fost cozi pentru serviciile de schimb valutar. Chiar şi instituţii de credit cu puţină tradiţie în operaţiunile cu valută au avut cereri semnificative.
Astfel, la una dintre sucursalele CEC Bank angajata de la ghişeul unde se operau schimburi valutare întreba clienţii băncii care aşteptau la rând de ce nu au anunţat intenţia de a opera schimburi valutare, mai ales pentru sume mari, Ea răspundea aproape continuu la telefonul de serviciu pentru a da detalii despre rata de schimb practicată, precizând de fiecare dată că de dimineaţă şi până la ora 13:00 a fost modificat de patru ori cursul la care se efectuau operaţiunile.
Un operator al unei sucursale Alpha Bank spunea clienţilor că s-a înregestrat o creştere semnificatică pe partea de cumpărare valută, iar cursul a fost modificat de trei ori până în jurul orei 16:00.
„Astăzi a existat o cerere mai mare pentru valută, dar au fost şi mulţi care au fost precauţi pentru că nivelul cursului li s-a părut foarte ridicat, iar mulţi aşteaptă intervenţia BNR. Comparativ cu vineri a existat o creştere a volumului şi numărului de tranzacţii cu valută de 50%, iar faţă de o zi obişnuită tranzacţiile au fost aproximativ de două ori mai ridicate”, a afirmat Alina Piciorea, şefa departamentului de vânzări corporate şi retail din trezoreria Piraeus Bank.
Ea a adăugat că şi pe partea de vânzări de aur s-a înregistrat o creştere, mai ales în privinţa monedelor.
„Astăzi am vândut 3 kilograme de aur şi 100 de monede, ceea ce este foarte mult într-o perioadă de incertitudine ridicată. De asemenea, au crescut foarte mult şi comenzile pentru perioada următoare”, a adăugat Piciorea.
Şi trezoreria celei mai mari bănci, BCR, confirmă că volumele, inclusiv la casele de schimb, au fost vizibil mai ridicate decât într-o zi normală.
„Au fost volume mai mari per total, iar la sume mici trendul a fost şi mai accentuat. Datele finale vor fi centralizate marţi dimineaţă, astfel că nu putem oferi în acest moment un ordin exact de mărime”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de comunicrae externă al BCR, Ionuţ Stanimir.
El a arătat că analiştii BCR nu anticipează o continuare a trendului în mod susţinut.
„Jumătate din mişcarea de curs din ultimele zile a fost rezultatul unor mesaje de panică, privind o depreciere până la nivele de 5 sau 7 lei/euro”, a declarat şi Dorin Badea, directorului trezoreriei UniCredit Ţiriac Bank.
Explozia cumpărărilor de valută de la casele de schimb a fost confirmată de aproape toate băncile cu reţea teritorială importantă, dar o parte dintre reprezentanţii acestora au insistat să nu fie citaţi.
Teama privind deprecierea monedei naţionale a debutat vineri, odată cu anunţul privind decizia Curţii Constituţionale, care e declarat neconstituţionale mai multe articole din pachteul de legi de austeritate promovat de Guvern prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, care reglementau printre altele scăderea salariilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%. În aceste condiţii, Executivul a decis sâmbătă majorarea TVA de la 19% la 24%.
Noua situaţie a cauzat temeri în rândul analiştilor, care anticipează o înrăutăţire a mediului economic şi o aversiune a investitorilor faţă de riscul generat de România.
Cu toate acestea, dealeri de la o serie de bănci din Top 10 au arătat că pe partea de cumpărare de valută nu s-au plasat investitorii străini, ci în general clienţii români, atât populaţia, cât şi companiile. De regulă, companiile nu luau poziţii pe euro atunci când se deprecia moneda naţională. Acest comportament indică anticipaţii puternice şi în rândul firmelor privind deprecierea monedei naţionale.
Până de curând, BNR a intervenit indirect pe piaţa valutară în cazul unor variaţii mai ample de curs. Cel mai probabil, banca centrală aşteaptă o decizie favorabilă a board-ului FMI pentru eliberarea celei de-a cincea tranşe din cadrul acordului stand-by, sau se teme că o intervenţie ar mări dobânzile din piaţa interbancară şi ar crea probleme celor care au cumpărat titluri de stat în ultimele luni, inclusiv investitori străini.
