„Cred că sunt necesare măsuri concertate la nivelul Uniunii Europene pentru a limita creditarea în valută, care reprezintă o vulnerabilitate pentru ţările ECE. În acelaşi timp, creditele în monedă exotică ar trebui interzise, şi nu cred că ar deranja pe nimeni acest lucru”, a spus, luni, Dumitru.
Stimularea pieţei secundare a pieţei titlurilor de stat şi crearea unei referinţe de dobândă cu ajutorul unor pe scadenţe mai lungi, ar putea stimula creditarea pe termen lung în lei. „În momentul de faţă nu se poate vorbi despre creditare ipotecară în lei”, a mai spus Dumitru.
„Creditarea în monedă naţională ar trebui să fie un obiectiv pentru toată lumea”, susţine, la rândul său, Lucian Anghel, economist-şef Băncii Comerciale Române (BCR).
„Businessul nu va mai fi la fel ca înainte. Recuperarea (economică, n.r.) va fi foarte lentă, iar creditarea nu va mai atinge nivelul anterior”, a mai spus Anghel. El susţine că piaţa creditelor se află acum într-o stare de incertitudine sporită de măsurile acordului Basel III care va cere băncilor, cel mai probabil, să-şi majoreze capitalul social pentru a face faţă riscurilor.
În plus, măsurile măsurile de politică monetară la îndemâna BNR sunt din ce în ce mai limitate, afirmă Anghel.
„Banca centrală a fost singura instituţie care a acţionat anti-ciclic. Nu ştiu acum cât spaţiu de manevră mai are acum şi asta nu e din cauza BNR….Nu trebuie să înlocuim riscul de curs cu un risc de dobândă. O fluctuaţie a dobânzii de la 6% la 9% ar putea să implice un risc similar cu o fluctuaţie a leului de la 4,2 la 5 (lei per euro)”, a mai spus Anghel.
„Banca naţională, cu toate pârghiile de care dispune, nu poate să controleze la nesfârşit dezechilibrele”, a atenţionat economistul-şef al BCR.
