Preşedintele Comisiei juridice, Daniel Buda, a precizat, pentru NewsIn, că atât solicitarea DNA de extindere a urmăririi penale, cât şi cea de încuviinţare a percheziţiei informatice în cazul Ridzi vor fi puse pe ordinea de zi a Comisiei la începutul sesiunii viitoare, care debutează la 1 septembrie. El a explicat că cererile DNA nu au putut fi votate în sesiunea trecută, din cauza imposibilităţii fostului ministru de a se prezenta la audieri pentru a-şi spune punctul de vedere.
„Solicitările DNA nu sunt restanţe ale Camerei. Procedura nu a putut fi demarată din cauza unei imposibilităţi materiale, având în vedere că Monica Iacob Ridzi a fost în concediu prenatal, apoi ca urmare a stării sale de sănătate.Vom demara procedura la începutul sesiunii următoare, când solicitările DNA vor fi puse pe ordinea de zi a Comisiei juridice. Vom vedea dacă dna Ridzi va veni la audiere sau nu”, a afirmat Buda. El a adăugat că singura dată când Ridzi a fost prezentă în Parlament, în ultima perioadă, a fost la şedinţa de plen dedicată numirii noilor judecători la Curtea Constituţională, ea venind din spital pentru a participa la vot.
La rândul său, deputatul PNL Gheorghe Gabor, membru al Comisiei juridice a apreciat că, dacă Ridzi nu va onora invitaţia forului de a fi audiată pe tema cererilor DNA, Comisia ar trebui să-şi exprime votul asupra celor două solicitări fără a mai lua în considerare punctul de vedere al acesteia, pentru ca documentele să-şi poată continua parcursul legislativ în plenul Camerei.
„Comisia juridică nu a mai discutat despre cazul dnei Ridzi din luna februarie, când se stabilise să fie invitată la Comisie, iar dacă nu se prezintă, să luăm noi o hotărâre în privinţa solicitării DNA. Dar dnul Buda nu a mai pus acest punct pe ordinea de zi de atunci şi până acum”, a spus Gabor. El a comentat şi prezenţa deputatului Monica Iacob Ridzi la lucrările de plen în ziua numirii noilor judecători la CCR. „Când a fost vorba de votul în plen privind numirile la CCR, a putut să vină. A trecut destul timp de când a născut, ar putea veni şi la Comisie”, a spus deputatul.
Liberalul şi-a exprimat îndoiala că percheziţia informatică ar mai putea fi eficientă, la mai bine de un an după petrecerea faptelor. „Sincer, nu ştiu ce consecinţe mai poată să aibă o asemenea verificare din partea DNA, după atâta timp, s-ar putea să fie o percheziţie fără efect”, a spus Gabor pentru NewsIn.
Vicepreşedintele Comisiei, Florin Iordache, a explicat la rândul său că deputaţii jurişti au revenit asupra hotărârii iniţiale luate în luna februarie, de a-i solicita Monicăi Iacob Ridzi un punct de vedere scris în legătură cu solicitarea DNA dacă nu se va putea deplasa pentru audieri. „Comisia juridică nu i-a mai solicitat un punct de vedere scris doamnei Ridzi. A rămas că o aşteptăm, când va putea, să vină la Comisie să stăm de vorbă cu ea. Deşi nu a venit, ne-a mirat că a fost deja prezentă la Parlament în plen”, a afirmat social-democratul. El a arătat că şi PSD va cere, la începutul sesiunii parlamentare din septembrie, ca fostul ministru să fie audiat de Comisie, însă a subliniat că PSD „nu are majoritate, pentru a putea lua o decizie”.
O altă restanţă a Camerei Deputaţilor o reprezintă proiectul legii unitare a pensiilor, care a fost retrimis, pe 16 iunie, din plenul Camerei la Comisia de muncă, pentru a repara o serie de „inadvertenţe conţinute în proiect”, conform solicitării PDL. Ulterior, conducerea Camerei a aprobat prelungirea termenului pentru elaborarea raportului până la 1 septembrie 2010.
De altfel, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a trimis Camerei Deputaţilor, pe 21 iunie, un amendament la proiectul pensiilor, conform căruia valoarea punctului de pensie pentru anul viitor se stabileşte prin Legea bugetului asigurărilor sociale din 2011. Anterior, Comisia stabilise că, la intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul unitar de pensii, valoarea punctului de pensie să fie de 732, 8 lei. De asemenea, forul a decis ca valoarea punctului de pensie să se majoreze anual cu 100% din rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut realizat pe anul precedent.
O altă restanţă legislativă, de această dată la Senat, este Legea educaţiei, a cărei aprobare, în viziunea ministerului, ar fi trebuit să aibă loc în sesiunea februarie-iunie 2010, pentru a putea fi aplicată noului an şcolar care va începe în toamnă. După ce a trecut de Cameră, Legea a intrat în dezbaterea Comisiei de învăţământ din Senat, iar termenul de depunere a raportului a fost prelungit succesiv, astfel că, până la urmă, definitivarea proiectului s-a amânat pentru sesiunea parlamentară viitoare. Preşedintele Comisiei Mihail Hărdău (PDL) a explicat că cel mai important este ca forma finală a Legii să fie corentă şi bine gândită, având în vedere impactul ei pe termen lung, respingând astfel presiunile de finalizare a actului normativ până la sfârşitul lui iunie.
