Ce metode mai folosesc contrabandiştii de ţigări

contrabandă, contrabanda cu tigari, ţigari, ţigări de contrabandă, tutun

„Toţi contrabandiştii folosesc telefoane mobile înregistrate în alte ţări, astfel că monitorizarea acestora este imposibilă”, a declarat chestorul Ioan Buda, care a precizat că în momentul de faţă asistăm la migrarea contrabandei cu ţigări de la frontiera externă a Uniunii Europene către cea internă, unde, potrivit catalogului UE, controalele asupra mărfurilor sunt ridicate.

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a întocmit o hartă a rutelor pe care le frecventează contrabandiştii de ţigări, în care, mai nou, apar şi aeroporturile. Cât priveşte metodele, acestea sunt uneori extrem de simple, dar ingenioase, astfel încât să fie evitată posibilitatea punerii sub acuzare.

Buda spune că frontiera cu Ucraina este cea mai agresivă pe acest segment de infracţionalitate, urmată de cea cu Republica Moldova. În primele şase luni ale acestui an, aici au fost confiscate 4.181.445 de pachete cu ţigări, cu mult mai multe decât tot anul trecut. De altfel, şeful Poliţiei de Frontieră spune că metodele folosite de contrabandişti pentru transportul ţigărilor au fost adaptate, astfel încât evite cu abilitate posibilitatea de a intra sub incidenţa unor articole ale Codului Penal românesc.

„Pe Tisa de exemplu, contrabandiştii se folosesc de curenţii apei pentru a aduce ţigările în România. Malul românesc al râului este plin de vegetaţie, greu de pătruns. Cu toate acestea, şi-au focut loc şase balastiere, a căror activitate, deşi este legală, ridică multe semne de întrebare. Contrabanda se desfăşoară simplu. Ucrainienii ambalează ţigările cât să fie ferite de apă şi le urcă pe nişte plute făcute din pet-uri, după care le lansează pe apă. Ştiu exact curenţii râului, astfel că pachetele ajung într-una dintre cele şase balastiere. Dacă în zonă sunt poliţişti de frontieră, pachetele sunt lăsate în apă. Le confiscăm, însă atât, pentru că nu putem acuza pe nimeni. Dacă nu sunt poliţişti, ţigările sunt aruncate în basculante, iar peste ele se încarcă pietriş”, a explicat pentru NewsIn Ioan Buda, precizând că atunci când apa râului este scăzută, ţigările sunt trecute de contrabandişti pe jos, dar după ce malul românesc e foarte atent controlat.

În regiunea muntoasă din judeţele Satu-Mare şi Maramureş, în special zona localităţilor Halmeu, Tarna Mare şi Negreşti-Oaş, dar şi în zonele Valea Vişeului şi Valea Vaserului, este întâlnită o altă metodă, adaptată atât reliefului, cât şi împotriva legislaţiei. Contrabandiştii ucrainieni sau chiar români, dar aflaţi în Ucraina, cumpără cai şi căruţe special construite pentru trafiicul de ţigări. Buda spune că preţul unui astfel de atelaj este foarte mic, în comparaţie cu valoarea ţigărilor ce se pot transporta cu el. Atelajul este încărcat cu ţigări, adus până la fâşia verde dintre România şi Ucraina, unde o singură lovitură de bici aplicată calului îl mână peste graniţă, în România. De aici transportul este preluat.

„Şi-au confecţionat hamuri de care se pot prinde patru baxuri de ţigări”, a amintit Buda. Şi în judeţul Suceava sunt descoperite frecvent căruţe încărcate cu ţigări, dar fără proprietar. La fel şi aici, ţigările sunt confiscate, însă contrabandiştii nu pot fi prinşi.

Au fost şi cazuri când ţigările au fost aduse în România de oameni. Şeful Poliţiei de Frontieră a povestit că a existat un caz în care 120 de persoane au trecut în cinci minute câte 4 baxuri de ţigări fiecare. Şapte dintre ei, ucrainieni, au fost reţinuţi ulterior.

În Maramureş, în Valea Vişeului şi Valea Vaserului, contrabanda cu ţigări este mai simplă. Baxurile pot fi aruncate pur şi simplu peste frontieră şi ajung în România ajutate de diferenţa de înălţime. Şeful Poliţiei de Frontieră a subliniat că zona este foarte greu de monitorizat, dat fiind relieful muntos.

Începând din zona judeţului Botoşani, la frontiera cu Republica Moldova, şi până în judeţul Galaţi, metoda se schimbă, dar este asemănătoare cu cea întâlnită pe Tisa. Contrabandiştii moldoveni cumpără bărci din lemn şi le lasă în derivă pe Prut, unde, fie sunt întâmpinate în apă de bărci româneşti, fie sunt aşteptate la mal. Şi aici, când apa este scăzută, ţigările pot fi trecute pe jos de contrabandişti, însă în ultima vreme nu mai riscă nimeni. Este mult mai uşor să le pună în bărci.

La frontiera cu Serbia şi Muntenegru, respectiv judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi, contrabanda este diminuată, anul acesta fiind confiscate 377.261 pachete de ţigări, însă Ioan Buda spune că măsurile dispuse în celelalte zone pentru combaterea acestui fenomen ar putea împinge rutele contrabandiştilor până aici, la fel cum s-a întâmplat şi cu frontiera internă a Uniunii Europene. Localităţile Naidaş şi Stamora Moraviţa reprezintă cele mai „fierbinţi” puncte din zonă, pentru că localnicii riscă zi de zi şi aduc în ţară câte unul-două cartuşe de ţigări netimbrate, deşi cunosc legea care le interzice să aducă mai mult de două pachete pe zi. Pe aici sunt aduse doar ţigări de calitate medie sau superioară.

La frontiera internă a UE, în special la graniţa cu Ungaria, au început să apară cazurile în care atât cetăţeni români, cât şi ungari aduc 10-20 de cartuşe de ţigări în România. Contrabandiştii duc mai întâi ţigările în Ungaria şi apoi le aduc în România profitând de legislaţia europeană unde sunt controalele asupra cetăţenilor Uniunii sunt eliminate.

Chestorul Buda spune că trenurile cu marfă sunt preferate de contrabandişti, pentru că „este greu să cauţi ţigări într-un tren încărcat cu cărbuni sau lemne”.

„Avem informaţii că se produc ţigări la scară industrială în mai multe fabrici aflate în Transnistria, Serbia şi Polonia şi am transmis aceste date autorităţilor din respectivele state. Dacă ele se confirmă, contrabanda ar putea scădea, chiar şi în România, pentru că multe dintre aceste ţigări ajung şi în Ungaria”, a subliniat chestorul Buda.

O nouă metodă şi-a făcut loc pe piaţa neagră a ţigărilor, dar nu prejudiciază statul român, ci pe cele din vestul Europei. Românii cumpără legal ţigări, în cantităţi destul de însemnate, şi le transportă cu avionul. „La aeroport se prezintă 10-12 persoane, fac controlul bagajelor în care se găsesc până la 50 de cartuşe de ţigări – pe care le declară ca fiind pentru consum propriu – şi după ce genţile le sunt băgate la cală, doar unul sau doi mai onorează biletul. Cei care onorează biletul, ridică la destinaţie bagajele tuturor”, a spus Buda. Cele mai multe dintre ţigări ajung în Mare Britanie şi Franţa, ţări în care preţul ţigărilor este triplu faţă de cel din ţara noastră.

Cele mai traficate mărci de ţigări în România, în primele şase luni ale anului, au fost L&M, Plugarul, Doina, Jin Ling, Ronson, Marble, Monte Carlo, Marlboro. În ceea ce priveşte plăţile pentru marfa de contrabandă, traficanţii au înţelegeri pe care le respectă disciplinat.