„Corecţiile care se doresc evitate acum prin utilizarea rezervei valutare sunt imposibile şi dacă am avea voie. (…) Statul n-ar mai putea să se împrumute, tocmai pentru acoperire acestor deficite. Numai deficitul bugetului de asigurări sociale este de trei miliarde de euro, adică toată rezerva de aur a României. Acest deficit este structural, nu temporar. Dacă nu-l corectezi, va trebui să plăteşti în fiecare an trei-patru-cinci miliarde euro, pentru că va creşte. Rezerva de aur ar ajunge un singur an”, a spus Isărescu.
El a ţinut să arate că interdicţia finanţării deficitului de către banca centrală nu este doar un concept teoretic pe care îl aplică BNR, ci este înscris chiar în Tratatul Uniunii Europene, în care România este membru din 2007.
„Mulţi ne-am bătut şi pe inimă şi pe piept că suntem membri UE, dar nu ştim care ne sunt obligaţiile. Banca centrală nu poate finanţa deficitul public”, a adăugat guvernatorul BNR.
El a arătat că interdicţia este inclusă şi în articolul 7 din legea privind statutul BNR. „Este straniu că utilizarea rezervelor valutare în alte scopuri a fost propusă de nişte parlamentari. (…) Partidele politice să îşi ia consilieri juridici, noi la BNR avem, şi bineînţeles un consilier financiar sau cel puţin un consilier de aritmetică”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR a explicat că scopul rezervelor internaţionale în valută şi aur este tocmai de a spori credibilitatea unui stat şi pentru a-i oferi posibilitatea să se împrumute în condiţii bune pe pieţele internaţionale.
El a mai ţinut să precizeze că ideea potrivit căreia rezervelor valutare sunt utilizare simplist în intervenţii pe pieţele interbancare este greşită, operaţiunile fiind mult mai complexe.
BNR avea la 30 iunie rezerve valutare de 31,6 miliarde de euro şi o rezervă de aur de 103,7 tone (3,37 miliarde euro). Rezervele internaţionale (valute plus aur) s-au plasat astfel la sfârşitul primului semestru la 34,99 miliarde euro.
