Unul din zece debitori persoane fizice ai sectorului bancar este restanţier şi acumulează, în medie, 1,4 credite restante peste 90 de zile. Riscurile generate de populaţie asupra stabilităţii financiare s-au accentuat, creditele în valută având cele mai mari rate de creştere a neperformanţei.
Populaţia a transferat către sistemul financiar o parte din problemele generate în contextul crizei. Astfel, portofoliul băncilor legat de creditarea populatiei a cunoscut o anumită deteriorare, iar semnalele nu sunt încurajatoare pe termen scurt. Rata creditelor neperfomante a crescut semnificativ în 2009 şi în prima jumătate a anului 2010 (de la 2,4% la 6,9%). Provocările se menţin pe termen scurt deoarece exista un declaj de câteva luni între şocurile de pe piaţa muncii şi efectul acestora asupra restantelor bancare.
În plus, populaţia rămâne pesimistă cu privire la viitor, iar riscurile acumulate în anii de condiţii mai relaxate de creditare se vor mentine pe termen lung. Volumul creditelor neperformante în valută a inregistrat o dinamica mai pronunţata decât în cazul finanţarilor în lei, cu o creştere de 300%. Cardurile de credit şi creditul de consum negarantat prezinta cea mai slabă performanţă. Rata de neperformanţă în aceste cazuri a ajuns la 12,3, respectiv 10,5%, în iunie 2010.
Creditele de consum garantate cu ipotecă inregistreaza o rata a restantelor tot mai mare, infrioară împrumuturilor negarantate. Creditele imobiliare au o rata de neperformanţă redusă, de doar 3%. Cele mai numeroase credite neperformante sunt de valoare mică, sub 5000 lei.
În consecinţă, penalizarea acestor credite prin majorarea dobânzii nu se justifică. Capacitatea de plată a datoriilor este posibil să continue sa inregistreze constrangeri în urmatoarea perioadă. Venitul populaţiei va stagna, în cel mai fericit caz, iar serviciul datoriei nu are premise să scadă semnificativ.
RATA DE NEPERFORMANŢĂ (dec. 2008 – iun. 2010)
Carduri de credit 12,3%
Credite de consum 10,5%
Credite imobiliare 3%
Sursa: BNR
