Ultimele sondaje sugerează că democraţii – care din 2008 deţin majorităţi confortabile în ambele camere ale Congresului – vor păstra controlul în Senat, dar vor pierde majoritatea din Camera Reprezentanţilor, adică cele 39 de locuri care îi diferenţiază de republicani.
Majoritatea dintre femei, dintre votanţii cu situaţii materiale mai puţin bune şi catolicii – toate acestea fiind grupuri care au ajutat la venirea la putere a lui Barack Obama în 2008 – spun că de data aceasta îi sprijină pe candidaţii republicani.
Sondajul, realizat pentru CBS News şi The New York Times, arată că 46% dintre alegători vor vota pentru republicani şi 40% pentru democraţi.
Pe de altă parte, 37 de scrutine pentru alegerea guvernatorilor vor decide cum vor fi conduse Statele Unite la nivel regional, în condiţiile în care multe dintre state continuă să se confrunte cu efectele crizei economice.
În încercarea de a limita pierderile democraţilor, preşedintele Barack Obama s-a implicat în ultimele săptămâni în campanie, ţinând discursuri electorale în mai multe state. El şi-a schimbat sloganul cu care a câştigat categoric alegerile prezidenţiale din „Yes, we can” (Da, putem) în „Yes we can, but it’s not going to happen overnight” (Da, putem, dar nu se va întâmpla peste noapte).
Alegerile pentru reînnoirea Congresului se organizează în prima marţi din noiembrie la fiecare patru ani, pentru a cădea la jumătatea mandatului prezidenţial. În joc sunt toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor, care sunt deţinute pentru un mandat de doi ani şi sunt distribuite către cele 50 de state în funcţie de mărimea lor. California, de pildă, cel mai mare stat american, are 53 de reprezentanţi.
De asemenea, tot cu această ocazie se înnoiesc o treime – 34 – din cele 100 de locuri ale Senatului, unde mandatul este de şase ani. Fiecare stat are doi senatori. O altă treime dintre senatori vor fi aleşi concomitent cu scrutinul prezindenţial de peste doi ani, iar ultima treime la alegerile de la jumătatea mandatului din 2014. Alte trei locuri din Senat fac obiectul unor alegeri speciale, pentru că sunt vacantate mai devreme. Este vorba despre senatori reprezentând statele Delaware, New York şi West Virginia. Aceste locuri au devenit vacante după ce Joe Biden a devenit vicepreşedinte, Hillary Clinton a fost numită secretar de stat, respectiv Robert Byrd a încetat din viaţă.
37 de state îşi aleg guvernatorii la alegerile de anul acesta, iar în fiecare stat au loc o serie de alte scrutine pentru legislaturile locale şi pentru administraţiile comitatelor.
În funcţie de rezultatul alegerilor de marţi, Casa Albă va putea spune dacă îşi poate continua sau nu agenda politică pentru următorii doi ani ai mandatului prezidenţial. În prezent, democraţii controlează 59 de locuri în Senat, inclusiv doi independenţi. Republicanii au 41 de locuri de senator. În Camera Reprezentanţilor, democraţii au 255 de locuri, republicanii 178, iar două sunt vacante.
Congresul este braţul legislativ al guvernului american. Ambele camere iniţiază, propun şi dezbat legi, care trebuie aprobate şi aplicate de partea executivă a puterii – preşedintele şi administraţia sa. Fiecare cameră are, de asemenea, propriile prerogative. Senatul este consultat şi aprobă tratate semnate de preşedinte şi aprobă numirile federale făcute de preşedinte. Pe de altă parte, numai Camera are puterea de a iniţia rezoluţii referitoare la fiscalitate – în special impozitele – care să strângă bani pentru guvernul federal. Poate, de asemenea, declanşa procedura de destituire a oficialilor guvernamentali, inclusiv a preşedintelui, şi va alege preşedintele în cazul unui blocaj al Colegiului Electoral.
Unele sondaje prognozează că republicanii vor lua Camera Reprezentanţilor cu 230 de locuri la 205, în timp ce democraţii vor păstra Senatul cu doar 52 de locuri la 48.
Un alt rezultat spectaculos indicat de sondaje ar fi faptul că actualul lider al democraţilor din Senat, Harry Reid, va piede locul de senator de Nevada în favoarea lui Sharron Angle, favorita Tea Party, o nouă mişcare politică desprinsă din rândul conservatorilor republicani.
Cu un şomaj de 10% şi milioane de oameni care nu simt niciun fel de beneficii după declararea oficială a sfârşitului recesiunii, mulţi alegători americani vor, din nou, schimbarea. În acelaşi timp, mişcarea Tea Party, care se opune politicilor economice şi din domeniul sănătăţii promovate de Obama, i-a mobilizat pe alegătorii conservatori după eşecul înregistrat în alegerile din 2008.
Pentru Obama, cel mai probabil acest scrutin va însemna necazuri, scrie Daily Telegraph. Mulţi comentatori subliniază că această soartă au împărtăşit-o mulţi dintre predecesorii lui Obama. În 1994, republicanii au preluat controlul Congresului în mijlocul primului mandat al lui Bill Clinton şi totuşi el a reuşit să-şi promoveze agenda, a fost reales şi a rămas relativ popular până azi. Congresul a reuşit însă să închidă efectiv administraţia americană în 1995 şi 1996 în timpul disputelor pe tema bugetelor propuse de Clinton. Unii congresmeni republicani au propus să se procedeze la fel şi în următorii ani. Între timp, Mitch McConnell, liderul minorităţii republicane din Senat, a declarat într-un interviu că „singurul lucru de extremă importanţă” pe care partidul vrea să-l realizeze după victoria sa probabilă este să blocheze realegerea lui Obama în 2012.
