România liberă: Ce şanse au bugetarii să obţină creşteri salariale de 18%. Creşterile de venituri sunt condiţionate de concedieri, care deocamdată nu au avut loc. La cum arată lucrurile acum, nu poate fi vorba de creşteri, ci, dimpotrivă, de noi scăderi ale salariilor. Autorităţile române au recunoscut, în urma discuţiilor cu FMI, că planul de restructurare bugetară nu a mai fost aplicat şi că din acest motiv va fi foarte greu să se revină la nivelurile salariale dinaintea tăierilor cu 25% operate în iulie. Cheltuielile cu personalul bugetar trebuie să scadă de la 9,2% din PIB, cât ajunseseră anul trecut, la doar 7% din PIB anul viitor.
Jurnalul: Compania de Drumuri aruncă 81 mil. euro pe un drum imaginar. Din 2006 plătim din greu pentru o autostradă care ar trebui să lege Capitala de centrul ţării. Visul, pe hârtie: Bucureşti-Braşov ne-a costat până acum 81 milioane de euro. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a avut grijă de drumul european către munte. Din păcate, grija companiei nu se regăseşte şi în confortul călătorului. Practic, România plăteşte din 2006 pentru porţiunea dintre Capitală şi Braşov care nu este însă nici acum funcţională.
Dailybusiness: Cum să scapi basma curată din insolvenţă. Circa 25%-30% din dosarele de insolventa se inchid pentru ca debitorii nu depun documentele contabile, administratorii judiciari nu pot verifica activitatea anterioara a companiei falite iar creditorii nu-si pot recupera banii, potrivit avocatului Cristian Petre, senior partner la casa de avocatura Danila Petre & Associatii (DPA). Noua tendinta adoptata de companiile rau platnice este de a solicita insolventa iar mai apoi de a forta instanta sa inchida procesul pentru lipsa documentelor contabile.
Gândul: Surse guvernamentale au precizat pentru gândul că, la întâlnirea de sâmbătă, Traian Băsescu i-ar fi convins pe reprezentanţii FMI să permită, la jumătatea anului viitor, creşterea deficitului bugetar cu condiţia ca banii să meargă strict la investiţii. Planul prezentat de autorităţile române prevede ca, în prima jumătate a lui 2011, să fie folosite toate sumele alocate, pe întregul an, investiţiilor. „Preşedintele a convenit cu reprezentanţii Fondului ca, după şase luni, dacă lucrurile merg bine în domeniul investiţiilor, deficitul să crească în a doua parte a lui 2011, strict pentru investiţii”, au spus sursele citate.
ZF: Instituţii media de mare impact internaţional ca CNN, Hunffigton Post sau The Guardian au scris despre România şi Dracula în acest weekend, dar guvernul nu a realizat până acum câţi bani poate face România promovând-o ca destinaţie pentru această perioadă specială pentru lumea occidentală, Halloweenul. Singurul care şi-a dat seama ce înseamnă un Dracula Fest este primarul comunei Arefu din judeţul Argeş (unde se află cetatea Poienari a lui Vlad Ţepeş), care organizează un festival Dracula Fest, dar în august, fără niciun fel de sprijin de la stat. Şi o companie aeriană, Carpatair, precum şi pub-urile din centrul Bucureştiului s-au mai gândit să aibă câteva oferte speciale pentru turiştii străini în această perioadă. Pornit de la fapte mai mult sau mai puţin imaginare, brandul Dracula „s-a lipit” de România, iar jurnaliştii din toată lumea îşi amintesc de România mai ales în zilele de Halloween.
Adevărul: Cum revine porcul românesc la export. Valeriu Tabără susţine compartimentarea regională a fermelor pentru a convinge Comisia Europeană să ridice interdicţia de export. Ministrul Agriculturii spune că aşa ar putea fi închise doar unităţile cu probleme. Producătorii spun că aceasta este doar o „şmecherie“ UE şi că piaţa ar trebui liberalizată complet. După numeroase vizite în ţară, Comisia Europeană încă nu s-a decis în privinţa ridicării interdicţiei de reluare a exporturilor de carne de porc românesc impusă din 2003. Practic, în acest fel, românilor le este refuzat accesul la o piaţă europeană de circa 500 de milioane de consumatori.
Capital: Cum şi de ce au dat-o în bară prezicătorii oficiali. Dacă evoluţia economiei este prea volatilă şi prea schimbătoare pentru a fi prevăzută în mod corect, de ce cheltuim anual milioane de lei pentru prognoze cel puţin discutabile? În toamna anului trecut, Comisia Națională de Prognoză (CNP) vedea o creștere economică de 0,5% în România în 2010. În decembrie 2009, optimismul crescuse și CNP prevedea (pentru redactarea bugetului) o majorare a PIB cu 1,3% anul acesta. În ultima prognoză multianuală, dată publicității în septembrie, Comisia și-a schimbat radical părerea și crede că economia autohtonă va scădea anul acesta cu 1,9%. „Acum un an, eram optimiști, într-adevăr, însă luasem în calcul contextul legislativ de atunci.
