Revista presei 11.11.2010 – AVAS stă cloşcă pe zeci de milioane de euro şi cum cresc taxele pe proprietate

acordul cu FMI, autostrazi, AVAS, bani europeni, BNR, FMI, fonduri europene, fonduri UE, impozit auto, impozit casa, impozit-locuinte, Marea Neagra, petrol, revista presei, Sterling, suprataxare banci, taxa-pe-proprietate, taxe, taxe banci, transport

ZF: BNR despre taxarea suplimentară a băncilor: Vom respecta decizia europeană. Ideea de a taxa suplimentar băncile considerate responsabile pentru declanşarea actualei crize mondiale, care se cristalizează în cancelariile europene, este privită cu detaşare de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, care se limitează la a spune că România va respecta decizia europeană. „Nu vedem această idee decât prin prisma deciziei care se va lua la nivelul Uniunii Europene. Ţara noastră nu are o forţă economică prea mare în raport cu ţările-lider ale UE şi nu poate influenţa prea mult această decizie. Ce se va stabili la nivel european se va aplica şi în România”, a spus Georgescu.

România liberă: Cum cresc taxele pe proprietate. Contribuabilii cu mai multe proprietăţi ar trebui să-şi stabilească domiciliul în cea mai scumpă locuinţă, eventual în altă localitate decât soţia sau chiar să divorţeze. Acestea sunt metodele de diminuare a noilor taxe impuse de un guvern care nu reuşeşte să se coordoneze cu primăriile. Proprietarii autoturismelor cu o capacitate cilindrică de la 2.001 cm cubi în plus, precum şi deţinătorii altor locuinţe în afara celei de domiciliu vor plăti din 2010 impozite majorate, potrivit unui proiect de Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) publicat pe site-ul instituţiei. Deşi primăriile de sector au remis CGMB, instituţie care reglementează taxele şi impozitele la nivelul Capitalei, o propunere de menţinere a birurilor, CGMB a decis majorarea unor impozite punând în aplicare OUG 59/2010, ce impune majorările.

Jurnalul: AVAS stă cloşcă pe zeci de milioane de euro. Este vorba despre pachetele minoritare de acţiuni, în câteva cazuri, chiar de pachete majoritare, pe care statul le mai deţine la societăţile comerciale parţial privatizate. Potrivit documentelor aflate în posesia redacţiei Jurnalul, în această situaţie sunt nu mai puţin de 392 de societăţi, la care AVAS mai deţine acţiuni, începând de la doar câteva procente până la
pachetele majoritare. Iată doar câteva exemple. La SC Administrare Cazare-Cantine Bucureşti, AVAS deţine 91,18% din acţiuni, la Arcadia 2000 Bucureşti deţine 100%, la Astoria SRL Deva 60%, la Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) 82,92%, la Casstil SA Bucureşti 65,56%, la IMUM SA Medgidia 60,83%, la INAR SA Braşov 57% etc. La alte câteva sute de societăţi, din toate domeniile – agricultură, industrie, servicii comerţ etc., AVAS deţine doar pachete minoritare.

Bursa: Lukoil vrea zăcămintele Sterling din Marea Neagră. Gigantul rus Lukoil este interesat să preia exploatarea resurselor de hidrocarburi pe care compania canadiană Sterling Resources Ltd. le deţine în Marea Neagră, sus-ţin surse oficiale din piaţa energiei. Obţinerea dreptului de exploatare de către Sterling, în 2008, a iscat un imens scandal, mai ales pentru că înstrăinarea acestui drept de către Guvernul Tăricea-nu s-a făcut, discret, chiar înainte ca România să câştige la Haga disputa cu Ucraina asupra acestor perimetre petroliere maritime. Lukoil a preluat deja, în concesiune, alte două alte perimetre offshore în vecinătatea celor deţinute de Sterling şi este interesată să şi le extindă cu cele ale
companiei canadiene.

Adevărul: Cum afli dacă ţi-ai ales prost meseria. Dacă nu-ţi vine să te trezeşti dimineaţa pentru a merge la serviciu sau dacă jobul te plictisește se impune o decizie radicală. Chiar dacă ne alegem meseria plini de entuziasm, s-ar putea să nu fim potriviţi pentru aceasta. Iar dacă facem opţiunea la îndemnul celor din jur, şansele să greşim cresc.

Gândul: Puterea şi Opoziţia se ceartă în Parlament. Cine pierde dacă acordul cu FMI e pus în pericol. Dacă Parlamentul nu reuşeşte să adopte, în cel mult şase săptămâni, legea pensiilor, a salarizării unitare şi pe cea a bugetului, aşa cum a cerut FMI, acordul cu Fondul ar putea fi pus în pericol. Primele urmări ar putea fi creşterea cursului şi scumpirea creditelor luate atât de către stat cât şi de către populaţie de la bancheri. Pe termen mediu costurile totale ar putea ajunge şi la câteva miliarde de euro, din deprecierea leului, scumpirea creditelor şi neîncasarea tranşelor de la FMI şi CE. Mai mult decât atât, nerespectarea limitei de timp cerută de FMI va afecta şi viitorul acord, care ar trebui negociat în ianuarie.

EVZ: România a atras 15% din banii UE. La Transporturi stăm cel mai prost. Programul de transport a absorbit cele mai puţine fonduri europene, comparativ cu suma pusă la dispoziţie. Cele mai eficiente sunt programul regional şi cel pentru resursele umane. Ministerul Transporturilor este cea mai ineficientă instituţie publică la atragerea fondurilor europene. Bilanţul Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) de la sfârşitul lunii octombrie plasează programul de transport pe ultimul loc la absorbţie. Ministerul Transporturilor, instituţia care gestionează acest program, a reuşit să atragă plăţi în proporţie de numai 1,83% din alocarea UE pentru anii 2007-2010. Valoarea plăţilor
efectuate este de 159,6 milioane lei (37,3 milioane euro).