Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu a susţinut necesitatea ratificării Acordului argumentând prin faptul că, fără acesta, „am fi ajuns în incapacitate de plată”. El a spus că România era, la sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009, cu o predictibilitate redusă pe pieţele internaţionale şi, fără acord cu FMI nu ar fi reuşit să-şi finanţeze deficitul bugetar cu dobânzi cceptabile.
Reprezentanţii opoziţiei PSD şi PNL au arătat că se opun ratificării Acordului şi a documentelor aferente acestuia, deoarece nu sunt de acord cu măsurile la care Executivul s-a angajat prin intermediul scrisori de intenţie.
Senatul este cameră decizională pentru proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române, la Bucureşti, la 16 iunie 2010, actualizată prin scrisoarea suplimentară de intenţie, semnată la Bucureşti, la 29 iunie 2010, aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 2 iulie 2010 şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al FMI pe 21 septembrie 2009.
