„Procedura prevede ca pedeapsa maximă pe care o riscă Assange pentru fiecare din infracţiunile de care este suspectat să fie precizată (în mandat). Noi nu ne-am referit decât la viol”, cea mai gravă dintre cele trei acuzaţii reţinute, alături de agresiune sexuală şi coerciţie, a declarat un reprezentat al poliţiei criminalistice suedeze, Tommy Kangasvieri, însărcinat cu transferul dosarului la Interpol.
„Trebuie să reformulăm mandatul”, a adăugat el, precizând că partea suedeză a „recunoscut un viciu de procedură”.
Mandatul urmează să fie rescris de procuroarea care se ocupă de dosar, Marianne Ny. Ea nu a putut fi contactat până în prezent.
Kangasvieri nu a precizat în cât timp va fi emis un nou mandat de arestare.
Citând o sursă din cadrul poliţiei, cotidianul britanic The Times a dezvăluit joi că poliţia britanică ştia unde se ascunde Assange – se pare în sud-estul Angliei -, dar nu a putut interveni pentru că mandatul de arestare suedez conţinea erori.
Interpol a declarat marţi că a emis un aviz de căutare internaţională (notificare roşie) pe numele lui Julian Assange, căutat de Suedia în cadrul unei anchete pentru „viol şi agresiune sexuală”.
La 18 noiembrie, justiţia suedeză a lansat un ordin de arestare împotriva australianului în vârstă de 39 de ani, pentru a-l interoga „privind suspiciuni rezonabile de viol, agresiune sexuală şi coerciţie”, în legătură cu fapte care datează din august.
Curtea Supremă a confirmat joi acest mandat de arestare, punând capăt ultimului recurs juridic al lui Julian Assange împotriva ordinului de arestare.
Site-ul WikiLeaks, specializat în dezvăluirea de documente secrete, a început duminică să publice aproximativ 251.000 de mesaje ale diplomaţiei americane, ceea ce a generat furia Washingtonului şi a pus numeroase guverne în situaţii stânjenitoare.
