Potrivit rezultatelor studiului, dacă în 2009 doar 12 la sută dintre subiecţii români ai studiului admiteau că au dat mită pentru diferite servicii, în 2010 numărul acestora s-a triplat.
În plus, doar doi la sută dintre români consideră că, în 2010, nivelul corupţiei este mai mic decât în urmă cu trei ani, în vreme ce 87 la sută dintre respondenţi apreciază că situaţia s-a înrăutăţit.
Doar trei la sută dintre români au încredere în capacitatea Cabinetului de a lupta împotriva corupţiei, scor care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al încrederii în Guvern. Mai mult, aproape doi români din trei afirmă că nu au încredere în nicio persoană sau instituţie atunci când vine vorba despre lupta împotriva corupţiei, fapt care, potrivit Transparency International România (TI-Ro), demonstrează că România este cea mai dezamăgită naţiune europeană, „la mare distanţă de celelalte”.
Totuşi, potrivit directorului executiv al TI-Ro, Victor Alistar, aproape 70 la sută dintre români cred că implicarea cetăţenilor în acţiuni anticorupţie este importantă şi poate să determine schimbări. Mai mult, opt din zece şi-ar sprijini colegii sau prietenii activi în lupta anticorupţie, iar şase din zece s-ar implica personal în acţiuni de acest gen.
„Acest indicator este extrem de important. Procentul mare de români care s-ar implica arată, practic, că cetăţenii fac o legătură între sărăcia în care trăiesc, pe de-o parte, şi corupţie, pe de altă parte. Este importantă creşterea acestui indicator, iar noi, ONG-urile, îi îndemnăm pe români să raporteze cazurile de corupţie prin toate mijloacele posibile pe care le au la îndemână: hotline-uri, plângeri, reclamaţii. Îndemnăm funcţionarii publici, care sigur sunt dezamăgiţi când văd, pe de-o parte, tăieri şi, pe de altă parte, achiziţii care arată huzurul pe banii publici, să raporteze aceste cazuri”, a declarat Victor Alistar în conferinţa de presă de lansare a Barometrului.
Pe de altă parte, România respectă trendul global în ceea ce priveşte percepţia corupţiei în instituţiile fundamentale, partidele politice şi Parlamentul fiind considerate ca cele mai corupte entităţi, urmate de sistemul judiciar.
Cea mai puţin coruptă structură, în viziunea românilor, rămâne biserica, dar nivelul corupţiei percepute în rândul clerului creşte la 2,3, de la mai puţin de două puncte în anii anteriori.
