Singura excepţie de la această prevedere o constituie câinii din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) şi câinii utilitari ai persoanelor cu dizabilităţi.
De asemenea, cu aceeaşi amendă vor fi sancţionate şi permiterea campării pe plaja cu destinaţie turistică, circulaţia sau staţionarea autovehiculelor pe plajă (cu excepţia celor care asigură intervenţii operative şi a utilajelor de întreţinere a plajelor), dar şi permiterea realizării de activităţi de comerţ ambulant pe plajă.
Potrivit proiectului de act normativ, construcţiile şi dotările admise a se amplasa pe plaja cu destinaţie turistică, prevăzute în planurile de urbanism, sunt modulele de grupuri sanitare (numai în cazurile în care acestea nu se pot amplasa în zona limitrofă), dotările pentru agrement specific plajei, posturile de prim ajutor şi de salvare, construcţiile şi amenajările cu caracter provizoriu, demontabile, precum şi instalaţiile de captare a energiei solare în zona bateriilor de duşuri.
Totodată, pentru localităţile de pe litoralul românesc, se vor institui măsuri speciale de planificare şi gestiune (de ordin ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure buna gestiune a unităţilor administrativ teritoriale care le compun), prin excepţie de la prevederile legale în vigoare, având în vedere că zona de litoral a Mării Negre reprezintă o zonă de importanţă strategică pentru dezvoltarea turismului românesc.
În staţiunile turistice şi în localităţile de pe litoralul Mării Negre, controlul structurilor de primire turistică se va efectua la toate unităţile până la deschiderea sezonului estival, în timpul sezonului estival controlul efectuându-se doar la sesizarea oricărei persoane, se mai arată în documentul citat.
În prezent există o Ordonanţă a Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism din România.
Prevederile viitoarei Legi a Turismului se vor aplica autorităţilor administraţiei publice implicate în organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism, operatorilor economici, precum şi tuturor persoanelor fizice sau juridice care desfăşoară activităţi turistice.
Conform Comunicării Comisiei Comunităţilor Europene, turismul contribuie cu aproximativ 4% la PIB-ul Uniunii Europene, variind între 2% într-o serie de state membre şi până la 12% în Malta. Contribuţia indirectă a turismului la PIB este mult mai mare, acesta generând indirect mai mult de 10% din PIB-ul Uniunii Europene şi asigurând aproximativ 12% din totalul locurilor de muncă.
În România, contribuţia veniturilor provenind din activităţile turistice la Produsul Intern Brut, la nivelul anului 2008. era de aproximativ 3,5%, respectiv în jur de 4,5 miliarde euro, fapt ce plasează România, raportat la această contribuţie, pe ultimele locuri în Europa. În anul 2009, din cauza efectelor crizei economice, această contribuţie a fost chiar mai scazută.
