1.000 de litri de benzină Premium 95 costau, la 3 ianuarie, 583 de euro, în România, preţ fără taxe, potrivit Oil Bulletin, serviciu al Directoratului pentru Energie al Comisiei Europene. Conform aceleiaşi surse, preţul pentru 1.000 de litri de carburant fără taxe, este de 540 de euro, în Austria (ţara mamă a celei mai mari companii petroliere româneşti, Petrom) şi de 580 de euro, în Germania. De asemenea, benzina fără taxe este mai ieftină decât în România şi în Irlanda (525 de euro), Polonia (569 de euro), Slovenia (570 de euro), Suedia (571 de euro) şi chiar Marea Britanie (549 de euro)
Situaţia este asemănătoare şi în cazul motorinei. Pentru sortimentul luat în calcul de Oil Bulletin, preţul fără taxe din România este de 625 de euro la 1.000 de litri, nivel mai ridicat decât cel din Austria, Franţa, Irlanda, Polonia, Slovenia sau Marea Britanie.
Preţul fără taxe nu are, evident, prea multă relevanţă pentru cei care alimentează la pompă (preţul final, cu taxe, este, într-adevăr printre cele mai mici din Europa) dar el este relevant pentru a ilustra politica firmelor petroliere, care spun, în repetate rânduri că stabilesc preţurile funcţie de condiţiile de piaţă şi de cotaţiile produselor petroliere.
Cum e cu cotaţia
În Austria, pe care am luat-o ca referinţă tocmai pentru că de acolo este OMV, la jumătatea anului (5 iulie), preţul fără taxe era de 519 euro la 1.000 de litri. Acum este 540, deci cu doar 4% mai scumpă. În România, la jumătatea anului (tot 5 iulie) preţul fără taxe era de 541 de euro. Acum este 583, deci cu peste 7% mai mare, deci ajustarea în funcţie de cotaţii se pare că s-a făcut într-un fel în Austria şi altfel în România.
Cursul de schimb valutar, un alt motiv pentru care carburanţii s-au scumpit foarte mult în România, este irelevant în cazul comparaţiei de faţă.
Pierderile pe rafinare
Unul dintre argumentele invocate de petrolişti sunt marjele mici de rafinare. Însă, România este şi producător de ţiţei (situaţie destul de rară în Europa). Petrom extrage ţiţei din România la un cost de 16 dolari barilul, iar diferenţa până la preţul de cotaţie (apropiat de cel cu care intră ţiţeiul în rafinărie) reprezintă profit pe segmentul de producţie. În primele nouă luni ale anului, profitul EBIT pe segmentul de explorare şi producţie a fost de 2,3 miliarde de lei. Nimeni nu se aşteaptă ca acest profit să fie “topit” în preţuri mai mici, dar asta arată că argumentul pierderilor pe sectorul de rafinare ar trebui vânturat mai rar, mai ales în cazul companiilor intregrate.
Condiţiile de piaţă
Deşi piaţa este liberă iar Consiliul Concurenţei nu a dovedit până acum înţelegeri de tip cartel, practica arată că în multe cazuri, preţurile cresc la operatorii mari, cam în acelaşi timp şi cu valori apropiate, argumentul invocat fiind în linii mari acelaşi: cotaţia. Piaţa este făcută aşadar de cei trei mari jucători, Petrom, Rompetrol şi Lukoil, primul folosind preponderent ţiţei autohton, celelalte exclusiv ţiţei din import.
Taxele
În ciuda fiscalităţii crâncene, comparaţia cu Europa arată că România stă ceva mai bine, încă, la acest capitol. Astfel, dacă la noi în preţul final, de 1.168 de euro la 1.000 de litri de benzină, taxele reprezintă 50%, în Austria, din preţul final de 1.278 de euro, taxele reprezintă aproape 58%. Situaţia nu este nouă, dar, când au crescut TVA sau accizele, companiile petroliere au crescut preţurile la pompă şi nu au operat o reducere a propriilor preţuri.
MONEY.ro a solicitat primilor doi actori de pe piaţa distribuţiei de carburant o opinie referitoare la preţurile fără taxe. Pe măsură ce opiniile ne vor fi transmise, le vom publica.
