„În momentul de faţă, nu avem sentimentul că guvernul român ar fi atras să privatizeze societăţile de stat, dar există interes pentru îmbunătăţirea perfomanţelor acestora sub forma lor actuală, de societăţi aflate în posesia statului”, a spus Peter Harrold.
„Această situaţie reflectă, ca şi modul de abordare a problemelor fiscale, o concepţie guvernamentală pe termen scurt. În ultimii doi ani, a fost o concentrare asupra aspectelor pe termen scurt, pentru a se asigura plata facturilor şi reducerea deficitului bugetar’, a explicat oficialul BM, în opinia căruia prioritatea pe termen scurt, în cazul societăţilor de stat, este ‘să se oprească hemoragia, să înceteze situaţia ca aceste companii să constituie o presiune asupra bugetului public şi apoi să fie îmbunătăţită calitatea managementului”.
Peter Harrold a subliniat că, pentru îmbunătăţirea situaţiei din sectorul companiilor de stat, BM a recomandat măsuri pentru a determina consiliul director să aibă un interes mai mare în zona comercială. „În Polonia, s-a adoptat o terapie de şoc, care ar fi putut eşua, dar a avut succes. România ar fi putut lua aceeaşi decizie, dar aceasta este una politică, atâta timp cât societăţile mai pot fi salvate”, a spus Peter Harrold.
Din punctul de vedere al BM, întrebarea-cheie este dacă se înregistrează îmbunătăţiri semnificative în performanţele şi guvernanţa societăţilor aflate în proprietate de stat. „Iar acum, răspunsul este că societăţile de stat au făcut astfel de progrese, dar asta nu înseamnă că trecerea la pasul următor, al privatizării, nu ar putea fi o idee chiar mai bună, dar aceasta este o decizie politcă, aşa cum am mai spus”, a subliniat directorul pentru România al BM.
„În timpul noului acord cu BM, CE şi FMI s-ar putea înregistra progrese sectorul îmbunătăţirii performanţelor economice ale societăţilor de sat, dar un răspuns cert ar putea fi dat peste şase luni”.
