RWE a precizat că decizia a fost luată din cauză că există incertitudini economice prea mari. Anterior au circulat în presa internaţională informaţii pe surse că GDF Suez şi majoritatea partenerilor săi se vor retrage din proiectul centralei, invocând absenţa unui cadru precis de reglementare şi incertitudini în ceea ce priveşte evoluţia cererii de electricitate.
Şi Grupul ceh CEZ a anunţat recent că se retrage din acest proiect, vânzându-şi cele 9,15% din acţiunile deţinute la EnergoNuclear, compania de proiect care va construi reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, către compania românească de stat Nuclearelectrica, la valoarea nominală a acestora.
Nuclearelectrica, deţinută de stat, este al doilea mare producător de energie electrică din ţară, iar energia energia electrică produsă anual de cele două unităţi de la Cernavodă reprezintă circa 18% din producţia de electricitate totală a României.
Nuclearelectrica şi alţi şase investitori, ArcelorMittal, CEZ, GDF-SUEZ, Enel, Iberdrola şi RWE Power, au semnat în noiembrie 2008 Acordul Investitorilor pentru înfiinţarea companiei de proiect (EnergoNuclear SA), care va construi, pune în funcţiune şi exploata Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.
În urma negocierilor, s-a decis ca împărţirea acţiunilor între partenerii de proiect să fie astfel: Nuclearelectrica – 51%, CEZ – 9,15%, GdF-Suez – 9,15%, Enel – 9,15%, RWE Power – 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola, fiecare câte 6,2%.
Costul estimat pentru cele două reactoare este de 4 miliarde de euro, iar fiecare unitate va avea o putere instalată de 720 MW. Durata de viaţă a unei unităţi este de 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii până la 40 de ani. Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă vor folosi tehnologia canadiană CANDU 6.
