Discuţiile de la BNR începute azi dimineaţă, continuă la această oră. România pare să-şi fi făcut temele de astă dată, mai puţin în privinţa arieratelor. Miza se mută acum mute în viitor, la noua înţelegeri de tip preventiv pe care ţara noastră o va încheia cu finanţatorii internaţionali.
Acordul de tip preventiv, pe sumă mult mai mică faţă de cea din actualul acord stand by şi care va putea fi trasă de România doar în caz de urgenţă, este menit să garanteze că ţara noastră nu se va abate de pe drumul reformelor structurale şi consolidării fiscale. Este de asemenea un acord menint să confere încredere României din perspectiva pieţelor financiare internaţionale.
Banii investitorilor sunt importanţi. Totuşi, România ar putea obţine bani nu doar prin împrumuturi din pieţele financiare ci şi din vânzarea societăţilor viabile la care statul deţine încă participaţii majoritare sau controlează total acţionariatul. Agenţia Mediafax citează surse apropiate negocierilor potrivit cărora sunt statul ar putea vinde total sau parţial CEC Bank, Tarom sau Poşta Română. Alţi bani ar putea veni din vânzare pe bursă a unor pachete minoritare pe care statul le deţine la Romgaz, Transgaz sau Transelectrica. Contextul politic în care survine evaluarea finanţatorilor internaţionali este destul de complicat.
Controversele din jurul pensiilor militarilor, decizia luată de Justiţie şi anunţurile făcute de preşdinte şi de Guvern au atras şi atenţia FMI. Fondul Monetar NU spune Guvernului cum sa recalculeze pensiile militare – este o declaraţie făcută de reprezentantul României la FMi, Mihai Tănăsescu la un post de radio. Potrivit lui Tănăsescu, recalcularea aduce economii la buget însă trebuie judecate toate aspectele legate de acest proces al recalculării, nu doar economiile bugetare. Tănăsescu crede că prelungirea procesului de recalculare prelungirea procesului de recalculare e de natură să clarifice această chestiune.
