Rata de absorbţie a fondurilor europene este deosebit de scăzută în anumite state nou intrate în Uniunea Europeană (UE), din cauza capacităţii instituţionale reduse, iniţierii greoaie de proiecte şi dificultăţilor de cofinanţare din surse naţionale, potrivit unui comunicat al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), instituţie reprezentată la forumul Iniţiativei Europene pentru Coordonare Bancară, desfăşurat la Bruxelles.
În ţările cu rate de absorbţie deosebit de scăzute, raportul a identificat un posibil rol pentru băncile private, de exemplu prin emiterea de scrisori de confort sau explorarea posibilităţilor oferite de programul JEREMIE, iniţiativă a UE prin care statele membre pot folosi fondurile structurale comunitare la finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
Un rol mai amplu pentru bănci în viitor ar putea fi luat în calcul, se arată în comunicat. Proiectele pilot din România şi Bulgaria ar putea explora aceste roluri înaintea de a fi analizată o schemă mai amplă în următorul exerciţiu bugetar.
La reuniunea Iniţiativei Europene pentru Coordonare Bancară desfăşurată miercuri şi joi la Bruxelles au participat mai multe grupuri bancare europene importante, autorităţi de supraveghere din ţările de origine, dar şi din mai multe state din Europa Centrală şi de Est în care aceastea desfăşoară operaţiuni, respectiv reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai unor instituţii financiare ca Fondul Monetar Internaţional, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii, Banca Mondială sau Banca Centrală Europeană.
Băncile mamă ale principalelor nouă instituţii de credit cu capital străin de pe piaţa românească şi-au reafirmat în unanimitate la întâlnirea de la Bruxelles angajamentul să menţină la un nivel adecvat sau chiar să majoreze expunerile faţă de România, fără a se mai preciza ca referinţă nivelul expunerii din martie 2009.
Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în urmă cu aproape doi ani, la Viena, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie 2009 şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor la peste 10%.
Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.
FMI, Comisia Europeană, BNR şi cele nouă bănci au convenit în luna iulie 2010 că expunerile pe piaţa românească pot varia într-o marjă de plus/minus 5% faţă de nivelul înregistrat în luna martie a anului trecut.
