Proiectul va utiliza o varietate de surse de biomasă pentru materia primă, însă va pune accent pe camelină.
„Camelina a fost aleasă ca materie primă datorită potenţialului său energetic ridicat, al cerinţelor reduse de alternare a culturilor, al potenţialului ridicat de reducere a noxelor cu efect de seră şi a cantităţilor reduse de apă necesare acestei plante. În plus, camelina este deja existentă în România, poate fi cultivată şi recoltată de familiile de fermieri şi constituie, în egală măsură, o hrană de foarte bună calitate pentru animale”, se arată într-un comunicat al Airbus.
În cadrul proiectului, partea de management va fi realizată de o organizaţie non-guvernamentală românească, în timp ce Airbus va sprijiini procesul de obţinere a autorizaţilor pentru producţie şi va coordona evaluarea efectelor produselor de biocombustibil asupra motoarelor şi a sistemelor de funcţionare ale aeronavelor.
Totodată, Airbus va oferi suport tehnic, va asigura managementul cunoştintelor necesare în derularea proiectului, şi va finanţa studiile de evaluare a sustenabilităţii şi cele legate de analiza ciclurilor de viaţă ale produselor.
Consorţiul de proiect va colabora cu Facultatea de Agronomie Bucureşti şi cu Centrul de biotehnologie al Facultăţii de Medicină Veterinară (BIOTEHGEN) în etapa de amenajare a culturilor de camelină, de recoltare şi de producţie.
Din consiliul de conducere al asociaţiei non-guvernamentale fac parte Tarom, alături de compania Honeywell’s UOP, de CCS (Compania de Camelină a Spaniei) şi de Airbus.
Honeywell’s UOP va furniza tehnologia de rafinare pentru biocombustibili, CCS va contribui cu informaţii despre creşterea camelinei, despre reţele de monizorizare a activităţii agricole şi cu alte date de specialitate.
„Acesta este primul proiect european care va reuni fermierii, rafinăriile şi o companie aeriană pentru susţinerea comercializării biocombustibililor produşi”, a declarat, într-un comunicat, directorul diviziei de energii alternative al Airbus, Paul Nash.
Bio-kerosenul se află în etapa finală de aprobare de către Asociaţia Internaţională pentru Testarea Materialelor (ASTM) în SUA, pentru ca utilizarea acestuia în proporţie 50%, în combinaţie de cu combustibilul tradiţional, să devină obligatorie în cadrul zborurilor comerciale.
