1. „În sfârşit a venit primăvara (…) şi pentru români. Încetul cu încetul toţi românii vor simţi şi în buzunare acest lucru. După doi ani, cei mai grei din ultimii 60 din punct de vedere economic, am reuşit să aducem o creştere economică”, a declarat, luna trecută, premierul.
Chiar dacă ieşim din recesiune această lună, buzunarele românilor nu vor suporta modificări prea curând. Cel puţin aşa spun analiştii. Guvernatorul Băncii Centrale a României Mugur Isărescu anticipează ca acest moment să apară de-abia în 2012. „Eu am spus că, potrivit datelor pe care le avem în prezent şi programului de politici care funcţionează, probabil creşterea nivelului de trai se va simţi de către populaţie în 2012, dar acest lucru nu înseamnă că în 2011 vom avea în continuare scădere de activitate economică. Noi prognozăm pentru la anul o creştere economică în jur de 1,5%, poate chiar mai mult. Nu va fi însă suficientă pentru a se simţi în buzunarele oamenilor, ca un sentiment general. Există şi o regulă, după o asemenea ajustare şi după o reluare a creşterii economice, mai este nevoie de un an – un an şi jumătate pentru ca populaţia să poată percepe îmbunătăţirea, de aceea v-am spus 2012”, a spus Isărescu.
2. „În Codul Muncii, salariatul este protejat în continuare, iar angajatorii pot angaja mai uşor. Nimic din ceea ce spun sindicaliştii pe acest subiect nu este adevărat. Legea îi va apăra pe toţi cei care muncesc”, a declarat Boc în această lună.
Perioadă de preaviz mai mare, perioadă de probă de 90 de zile, angajări pe perioadă determinată de trei ani. Angajatorii pot face angajări succesive de probă pentru acelaşi post pe o perioadă de 12 luni. Sunt câteva din prevederile noului Cod Fiscal. Angajările pe perioadă determinată sunt o binefacere pentru firmele din construcţii, de exemplu, dar cum ar putea o bancă să fie convinsă de bonitatea unei persoane care are siguranţă cu termen limită? Mai există şi alte perspective.
„Existenţa mai multor opţiuni pentru angajatori în această zonă va conduce la o creştere a «competiţiei» în zona ofertei de muncă şi o scădere a capacităţii de negociere a salariaţilor în ceea ce priveşte drepturile salariale. Cu alte cuvinte, salariaţii ar putea fi nevoiţi să accepte salarii mai mici, având în vedere posibilităţile de angajare alternative pe care angajatorul le are. Este ceea ce doresc să evite sindicatele şi unul dintre argumentele invocate de acestea în discuţiile avute cu Guvernul şi patronatele”, a declarat Şerban Pâslaru, avocat asociat al Ţuca, Zbârcea&Asociaţii şi coordonator al Departamentului de drept al muncii.
3. „România este stabilă din punct de vedere macroeconomic şi toţi oficialii occidentali apreciază că ţara noastră va avea o creştere economică de 1,5-2% în 2011 şi de 4-4,5% anul viitor”, a spus premierul, tot în luna martie.
Se poate vorbi de stabilitate macroeconomică în România? Evident! Dacă recuperăm din decalaje! România a intrat într-un nou ciclu de creştere economică, dar „trebuie să se grăbească încet” pentru că poate ajunge foarte uşor la aceeaşi experienţă traumatizantă, de a fi obligată să facă noi corecţii, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Ştim că avem de recuperat decalaje, dar, de multe ori, dacă apăsăm pe acceleraţie prea tare şi ne uităm numai la viteza creşterii economice, puteam ajunge uşor la aceeaşi experienţă traumatizantă, şi anume să trebuiască să facem corecţii în viitor”, a declarat guvernatorul BNR.
4.„România are în următoarele şase luni cea mai bună perspectivă economică din ţările Europei Centrale şi de Est şi va fi ferită de colapsul economic care exista în 2008”, a spus Boc, la sfârşitul lunii februarie. Cât este de ferită România de un nou colaps economic, a explicat guvernatorul BNR, mai sus. Chiar are România cea mai bună perspectivă economică din ţările Europei Centrale şi de Est?
Polonia, ţară din Europa Centrală şi de Est este singura din UE care nu a intrat în recesiune. Creşterea economică a Poloniei s-a dublat în 2010, după ce exporturile şi-au revenit, iar cererea internă a crescut. Polonia a avut, în 2010, o creştere economică de 3,8%, comparativ cu 1,7% în 2009, potrivit Bloomberg. Până şi Bulgaria mizează, în acest an, pe o creştere economică de 3,6 procente.
5. Din vară, pe calea ferată, trenurile vor face sub două ore şi jumătate de la Bucureşti la Constanţa, a mai spus Boc, în martie.
Lucrările la reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa au început în 2006, sub conducerea lui Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor la acea vreme, şi aveau ca termen iniţial de finalizare anul 2009. Potrivit Mersului trenurilor, în prezent, drumul de la Bucureşti la Constanţa durează 3,45 ore cu acceleratul şi 3,54 ore cu trenul rapid.
Lucrările la calea ferată Bucureşti-Constanţa au întârziat cinci ani iar Guvernul are datorii către firmele care realizează reabilitarea căii ferate de zeci de mii de euro pe porţiuni care au fost deja finalizate. Executivul va trebui să elibereze 100 de milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor, a declarat, pentru MONEY.ro, Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România. Este nevoie de o mobilizare atât a CFR cât şi a Ministerului, iar calea ferată ar trebui să suporte o viteză de 160 de km pe oră, a explicat Roşeanu.
6. Statul a utilizat şi va continua să utilizeze toate pârghiile pe care le are la dispoziţie, în cadrul european, pentru a opri creşterea aberantă a preţurilor la carburanţi, a declarat Boc, în această lună. Companiile petroliere au majorat, ulterior, preţurile de referinţă la benzină, ca urmare a creşterii nivelului accizelor, prin eliminarea facilităţilor pentru promovarea utilizării biocarburanţilor.
7. La sfârşitul primului trimestru al acestui an, România va ieşi oficial din recesiune, a afirmat premierul Emil Boc, luna trecută. Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a declarat că este probabil ca România să rămână în recesiune şi în primul trimestru, urmând ca trendul să fie schimbat din al doilea trimestru al acestui an. De aceeaşi părere sunt şi analiştii. Pe cine să credem?
8. În luna februarie, premierul Emil Boc a evitat să răspundă concret întrebării unui jurnalist privind preţul unei pâinii, susţinând că ştie care este costul produsului, dar că nu doreşte să intre în „jocul” reporterului respectiv şi că la această întrebare va răspunde ministrul Agriculturii. Ştie premierul cât costă o pâine?
9. Boc a evitat, în ianuarie, să comenteze cererea FMI de liberalizare a preţului gazelor, care ar fi condus la creşterea tarifului, spunând doar că nu Guvernul decide preţul. Ulterior, şeful Guvernului a anunţat întocmirea unui pachet de liberalizare a preţurilor la gaze până în septembrie.
10. Premierul Emil Boc a declarat, în prima zi din an, la Predeal, că mesajul cel mai bun pentru 2011 este că „după vremea rea vine şi vremea bună”, arătând că, dacă reformele vor fi continuate,”România va avea prosperitate în cadrul Uniunii Europene”. Vremea bună a început cu avansului preţului la alimente, benzină, gaze, utilităţi.
Ţinând cont de rezultatul moţiunii (-lor) de cenzură, am putea crede că următoarea declaraţie a premierului este un mare adevăr:
„Am încredere în această coaliţie – nu numai că va rezista până în 2012 – şi am î
ncredere că această coaliţie va obţine 50 plus unu în 2012 şi va putea continua guvernarea următoare în detrimentul alianţei socialist-populiste. Am încredere pentru că românii, în ultimă instanţă, apreciază că facem ceea ce trebuie, când trebuie, chiar dacă este dureros pe termen scurt, dar cu efecte benefice pe termen lung, punând bazele sănătoase ale creşterii economice în această ţară”, a spus Boc.
