Specialiştii estimează că Lisabona ar putea avea nevoie de un pachet de susţinere financiară în valoare de 60 până la 80 de miliarde de euro, acordaţi prin împrumuturi europene şi de la FMI pe o durată de trei ani.
Premierul în exerciţiu Jose Socrates a anunţat într-o declaraţie televizată că respingerea de către Parlament a măsurilor suplimentare de austeritate, luna trecută, a agravat situaţia financiară dificilă a ţării, făcând „inevitabilă” recurgerea la asistenţă finanicară externă.
„Am încercat totul, dar ne-am dat seama că am ajuns la momentul în care dacă nu am lua această decizie ar însemna riscuri pe care ţara nu trebuie să şi le asume”, a spus Socrates. „Întotdeauna am văzut ajutorul extern ca ultimă soluţie, dar responsabilitatea mea este să am grijă de binele poporului portughez”, a spus Socrates.
Dincolo de situaţia economică dificilă, şi situaţia politică a Portugaliei s-a înrăutăţit în ultimele săptămâni, după ce guvernul său minoritar socialist a demisionat în urma respingerii de către Parlament a unui pachet de măsuri de austeritate. Alegerile generale anticipate au fost convocate pentru 5 iunie.
Randamentele obligaţiunilor au crescut vertiginos, agenţiile de rating au coborât ratingul datoriilor suverane şi bancare, iar băncile locale au avertizat săptămâna aceasta că nu vor mai fi capabile să cumpere titluri de stat.
Miercuri dimineaţa, Portugalia a fost nevoită să se împrumute pe termen scurt de un miliard de euro la o dobândă extrem de ridicată. Până la mijlocul lunii iunie trebuie să răscumpere obligaţiuni în valoare de 9,2 miliarde de dolari, dintre care peste 4 miliarde de euro ar trebui să-i dea săptămâna viitoare.
„În această situaţie dificilă (…), este necesar să recurgem la mecanismele financiare care ne stau la dispoziţie în cadru european”, a declarat ministrul de finanţe, Fernando Teixeira dos Santos.
Guvernul Socrates a luat o serie de măsuri de austeritate, a redus cheltuielile publice, a crescut taxele şi a micşorat salariile, în dorinţa de a reduce deficitul public la 4,6% din PIB în acest an, după ce anul trecut a ratat ţinta pe care şi-o propusese, de 7,3%. Deficitul a fost în 2010 de 8,6% din PIB.
Chiar dacă datoria publică a Portugaliei – ţară cu 10 milioane de locuitori – este mai mică decât a Greciei sau a Irlandei, ajungând la 92% din PIB în 2010, ritmul prea încetinit al creşterii economice îngrijorează pe termen lung.
Portugalia va devenit astfel a treia ţară din zona euro, după Grecia şi Irlanda, care recurge la ajutor financiar extern. Anul trecut în mai Eurogrup a stabilit un fond de 440 de miliarde de euro – Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară – la care poate recurge un stat membru aflat în dificultate financiară. Condiţiile finanţării vor trebui negociate cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
Portugalia a recurs de două ori la ajutorul FMI, în anii ’70 şi ’80, având de făcut faţă unor măsuri draconice de austeritate pe care mulţi nu le-au uitat.