Despre restrângerea creditului retail în valută a vorbit chiar Guvernatorul BNR. “Apare problema debitorilor neprotejaţi, a populaţiei care câştigă în lei. Aşa cum apare în comunicat (transmis de BNR săptămâna trecută după şedinţa de politică monetară – n.r.), pentru acest sector de creditare în valută pregătim măsuri speciale de descurajare a creditării în valută. Nu pentru toată populaţia, întrucât dacă are câştiguri în valută, atunci de ce să descurajăm?! Ne înscriem în orientarea europeană. La nivel european, inclusiv pornind de la experienţa României, s-au degajat câteva linii de acţiune”, a afirmat Isărescu, într-un interviu pentru Mediafax.
Cum se va face acest lucru? Procedura nu este încă definitivată, pentru că problema este încă în discuţie la nivelul Băncii Centrale Europene, dar, potrivit unor surse bancare, băncile ar putea fi obligate să deruleze teste de stres. “O varinta ar fi teste de stres aplicate solicitanţilor care au venituri în lei şi solicită credite în euro, pe baza unei evoluţii defavorabile a cursului de schimb. Cu titlu de exemplu, dacă avem acum un curs de 4 lei/euro, banca va vedea dacă veniturile clientului sunt suficiente pentru a plăti rata în cazul în care cursul ajunge, de exemplu, la 5 lei. Este o variantă în discuţie” ne-au spus sursele noastre.
Potrivit Guvernatorului BNR, măsura de limitare a accesului populaţiei este cerută acum chiar şi de băncile comerciale. El a precizat că măsurile vor fi, cel mai probabil, de natură prudenţială.
Economistul-şef al Băncii Naţionale, Valentin Lazea, spune că românii au învăţat parţial din lecţiile crizei, inclusiv în ceea ce înseamnă îndatorarea în valută. „Unii abia aşteaptă să se întoarcă vremurile bune de dinainte de 2008”.
„Scade consumul în lei, componenta în valută rămâne constantă. Asta ridică un semnn de întrebare pentru cât de mult s-a învăţat din criză”, spune acesta. „Nu ştiu dacă este o problemă de ofertă din partea băncilor sau o problemă de cerere din partea clienţilor. Oricare ar fi adevărul, faptul că scade componenta în lei, iar cea în valută rămâne constantă ridică un semn de întrebare despre cât de mult s-a învăţat din criză”.
Raportul dintre credite şi depozite la euro este lucrul cel mai îngrijorător, potrivit lui Lazea. În 2008, la 1 euro depozit se dădeau credite de 2,2 euro, iar la un leu în depozit se dădeau credite de 0,9 lei.
„După o perioadă timidă la mijlocul lui 2009 în care raportul credite/depozite la valută a coborât spre 180%, iată că în ultimele luni, din nou, are loc această discrepanţă în creştere între baza în valută şi creditele în valută. E ca şi când toată lumea, bănci şi clienţi, ar ignora riscul valutar”, adaugă economistul.
Graficele care îl îngrijorează pe oficialul BNR:
Sursă grafice: prezentare Valentin Lazea de la conferinţa BCR „Creditul între necesitate şi percepţie”
