Motivele aplicării acestor penalităţi sunt netransmiterea programului de lucrări, oprirea lucrărilor de către Inspectoratul de Stat în Construcţii, neîndeplinirea obligaţiilor privind exproprierile, întârzierea proiectării unei variante alternative, precum şi întârzierea în obţinerea autorizaţiei de construire.
Amenzile aplicate de CNADNR constructorilor, din septembrie 2010 până în martie 2011, se ridică la peste 40 de milioane de euro, printre firmele amendate figurând FCC Construccion-Astaldi, care execută varianta de ocolire a municipiului Constanţa, penalizată cu 12,4 milioane de euro, dar şi JV Egis Route – Egis BCEOM (pentru Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Arad), amendată cu peste opt milioane de euro.
De asemenea, firma Astaldi SpA (contract proiectare şi execuţie reabilitare DN 79 Arad-Oradea km 4+250 – km 107+745) a primit „penalităţi calculate pentru avansul acordat şi nejustificat prin lucrări executate până la sfârşitul anului 2009”, de peste 1,8 milioane de euro.
CNADNR a notificat, pe 11 aprilie, firma Colas cu privire la rezilierea contractului pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii Cernavodă-Constanţa, tronsonul Cernavodă-Medgidia, şi a anunţat că întreprinde demersuri pentru o nouă licitaţie de atribuire.
Măsura a fost luată de către Companie ca urmare a refuzurilor repetate ale Colas de a continua execuţia lucrărilor invocând diverse motive pentru a justifica întârzierile şi având în vedere lipsa unei planificări şi mobilizări corespunzătoare, precum şi lipsa aprovizionării cu materiale.
Compania a estimat că, în termen de o lună, va finaliza revizuirea proiectului şi pregătirea documentaţiei de atribuire pentru lansarea noii licitaţii.
„Compania franceză Colas, care avea contract încheiat din iunie 2009 pentru tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia, în valoare de 151 de milioane de euro, pentru construcţia a 20,3 kilometri, ne-a demonstrat că nu vrea să lucreze în România. După mai multe întâlniri cu firma franceză, aceştia au fost notificaţi pentru corectarea deficienţelor, după care CNADNR a decis rezilierea contractului”, a spus Boagiu.
În privinţa motivelor rezilierii contractului, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii a precizat că, practic, firma nu a reuşit să facă proiectul decât pe 14 kilometri din cei 20,3 şi nici nu a obţinut certificat de urbanism.
„Pe lângă toate acestea, au solicitat costuri suplimentare importante, respectiv 16 milioane de euro, în condiţiile în care evaluarea contractului costa cu cinci milioane de euro mai puţin. Lucrările au fost demarate de către Colas cu întârziere de un an (2010, în loc de 2009, n.r.) iar Inspectoratul de Stat în Construcţii a oprit la un moment dat lucrările pentru nerespectarea legii şi pentru neefectuarea descărcărilor arheologice. La acea dată, Colas şi-a retras utilajele”, a adăugat Anca Boagiu.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, a declarat la începutul lunii martie, în cadrul unui forum, că francezii de la Colas au cerut în plus opt milioane de euro pentru lucrările la tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia, dar le-a transmis că, dacă refuză să lucreze, „nu au decât să plece acasă”.
Presa de la Paris reacţionează la ştirea rezilierii contractului pe care compania franceză Colas îl avea în România pentru proiectul tronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia şi scrie că „România face ca firmele să plătească pentru relaţiile proaste cu Franţa”
Cotidianul publică în secţiunea online pentru abonaţi un articol sub titlul de mai sus, în prezentarea căruia spune că „după ce Parisul a solicitat Comisiei Europene în decembrie 2010 să amâne aderarea România la spaţiul Schengen, mai multe companii franceze şi-au văzut contractele reziliate”. Cea mai recentă asemenea reziliere este cea a contractului cu firma franceză Colas pentru construirea segmentului de autostradă Cernavodă-Medgidia. „O stare generală de rău se stabileşte în relaţiile franco-române”, conchide cotidianul francez.
Ministrul francez de externe Alain Juppe sublinia, la 5 aprilie, după întâlnirea cu Teodor Baconschi, că relaţia dintre România şi Franţa nu se reduce la Schengen şi a menţionat relaţiile economice şi culturale franco-române, precizând că a făcut un „tur complet” împreună cu omologul român al relaţiei bilaterale. „Nu avem motive să nu ne simţim apropiaţi, avem motive istorice, motive foarte contemporane, motive culturale şi lingvistice, pe care le cunoaşteţi cu toţii. Dar, de asemenea, avem şi motive economice, deoarce Franţa este foarte prezentă pe plan economic în România, fie că este vorba despre investiţii, fie despre comerţ. Am făcut un tur complet al relaţiilor noastre bilaterale, care sunt categoric bune”, considera Juppe.
Presa de la Bucureşti a speculat anul trecut că blocarea aderării României la Schengen de către Paris ar avea legătură cu pierderea unor contracte importante pe care firme franceze le vizau în ţara noastră, cel mai des fiind invocată construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
La începutul acestui an, la scurt timp după ce Franţa şi Germania au anunţat oficial că blochează aderarea României şi Bulgariei la Schengen, preşedintele Traian Băsescu a mers în şedinţa de guvern şi a atras atenţia Executivului că este necesar să ia în calcul o altă utilizare pentru cele 271 milioane de euro alocate continuării programelor de securizare a frontierei, pentru achiziţiile de bunuri care să crească mobilitatea poliţiei de frontieră, şi a vămii având în vedere că data când România va fi admisă în spaţiul Schengen nu este clară. „Va trebui să privim cu reţinere cheltuirea celor 271 de milioane de euro, ei pot fi îndreptaţi către întreprinderi mici şi mijlocii şi nu neapărat către EADS (firmă cu participaţie franceză – n.r.), pentru a stimula întreprinderile mici şi mijlocii, decât să cheltuim fără să ştim când România va putea fi admisă în spaţiul Schengen”, a argumentat Traian Băsescu.
Ulterior, într-un interviu, Băsescu nu a dorit să comenteze direct informaţiile potrivit cărora Franţa ar dori blocarea accesului României în Schengen pe considerente economice şi din cauza neacceptării anumitor contracte de către partea română, însă preşedintele a ţinut să dea asigurări că „practicile dinainte sau din timpul Guvernului Năstase nu se vor repeta” atât timp cât el îndeplineşte funcţia de preşedinte. „Aceste practici erau – cumpărăm două fregate, dăm bani cât nu fac ele noi, dar ne-a primit undeva, într-o capitală”, a explicat Băsescu.
Relaţiile Franţei cu România au început să se tensioneze progresiv de la începutul anului trecut, când, aflat în vizită în România, secretarul francez pentru afaceri europene Pierre Lellouche cerea României să-şi intensifice eforturile pentru integrarea romilor şi pentru a descuraja emigraţia lor. Polemica pe tema romilor s-a intensificat în vară, când Lellouche a menţionat pentru prima dată posibilitatea ca aderarea României la Schengen să fie amânată. Franţa, care a invocat rapoartele proaste ale CE în legătură cu lupta anticorupţie din Românie, a raliat ulterior şi alte ţări, în primul rând Germania, acestei poziţii de a condiţiona aderarea la Schengen de lipsa suspiciunilor de corupţie la graniţă.
